Băncile trebuie să se consolideze, altfel riscul unei crize în sistem ar fi mai mare. Cuvântul de Andrea Enria, președinte alAutoritatea Bancară Europeană. Preocupările băncilor în fața noilor cerințe de capital care sunt solicitate de Europa „sunt excesive”. Dimpotrivă: „Niveluri mai ridicate de capital vor contribui la reducerea probabilității de neplată a instituțiilor individuale și, prin urmare, la reducerea costului finanțării și la îndepărtarea eventualității crizelor sistemice. Aceasta este modalitatea principală de a permite băncilor să continue să își joace rolul în sprijinirea afacerilor și gospodăriilor”, a articulat Andrea Enria, numărul unu al EBA, în cadrul audierii sale în fața Comisiei de Finanțe a Camerei. ȘI Enria își amintește cum, potrivit OCDE, care oferă estimări specifice pentru zona euro, noile reguli ar reduce – în cel mai rău scenariu – rata de creștere a produsului intern brut cu aproximativ 0,23 puncte procentuale pe an (0,15 în medie pentru zona euro, Statele Unite și Japonia) . Dar „acest eventual cost trebuie comparat cu beneficiile în ceea ce privește reducerea probabilității crizelor în viitor și a contracției consecvente a PIB”, subliniază el.
Criza care a lovit sistemul economic global din 2007 „a scos la lumină slăbiciunile sectorului bancar și financiar. Reglementarea și supravegherea financiară nu au putut preveni acumularea riscurilor și materializarea acestora”. Prin urmare, „primul – poate cel mai important – obiectiv al propunerii Basel 3 este consolidarea calității capitalului. De fapt, criza a arătat că criteriile mai puțin stricte pentru calculabilitatea instrumentelor de capitaluri proprii, adesea legate de fenomene de „concurență mai scăzută” între sistemele juridice naționale, pot dăuna stabilității financiare”. Și dacă pe de o parte „industria bancară și-a manifestat adesea îngrijorarea cu privire la înăsprirea cerințelor și posibilele repercusiuni negative asupra capacității intermediarilor de a susține economia reală, reducând perspectivele de creștere și influențând perspectivele de angajare”, pe de altă parte – Enria meticulos subliniază – „ABE nu a schimbat regulile prudențiale, cu atât mai puțin regulile contabile. Mai degrabă, în lumina tensiunilor de pe piețele financiare, a cerut băncilor să constituie un tampon de capital suplimentar, temporar și excepțional, pentru a face față riscului sistemic generat de criza datoriilor suverane”.
Potrivit Enria, o amânare a recapitalizărilor pentru băncile europene ar fi o alegere greșită și foarte negativă. „În acest moment – clarifică el – băncile au nevoie de mai multă lichiditate și mai mult capital, pentru a putea garanta sprijinul economiei. BCE lucrează pe frontul lichidității. Autoritățile de supraveghere au sarcina de a interveni asupra capitalului. Scenariul – a adăugat el – în care recapitalizarea este amânată ar fi, în opinia mea, deosebit de negativ”. Președintele EBA explică: „Dacă recapitalizarea ar fi anulată, problemele băncilor, care au apărut cu mult înainte ca ABE să-și anunțe măsurile, nu ar dispărea. Investitorii ar continua să perceapă băncile ca fiind slabe și o incertitudine mai mare ar înconjura sistemul bancar european. Problemele pe partea de finanțare, care depind și de nivelurile de capital considerate inadecvate în raport cu riscurile, ar rămâne neschimbate. Consecința ar fi o reducere de îndatorare și mai puternică decât ceea ce sa întâmplat deja până acum. Prin urmare, recapitalizarea este esențială, de preferință prin plasamente private. De asemenea, guvernele s-au angajat să ofere sprijin financiar băncilor care nu ar trebui să poată accesa capital privat, eventual recurgând la EFSF”.
Și de aceea, în concluzie, Enria indică cele care conform ABE acestea sunt regulile pe care instituțiile de credit, dar și politica vor trebui să le urmeze: „Băncile vor trebui să opereze pe o bază stabilă, cu niveluri semnificativ mai mari de capital – de înaltă calitate – decât în trecut; vor trebui să aibă suficiente rezerve de active lichide pentru a supraviețui fără ajutor în situații de stres și nu vor mai putea finanța active nelichide pe termen lung nelimitate cu surse de finanțare pe termen scurt și volatile; cerințele pentru activitățile de pe piața de capital au fost recalibrate pentru a capta mai bine riscurile; băncile cu importanță sistemică vor trebui să respecte cerințe și mai stricte și vor trebui să funcționeze astfel încât să le permită ieșirea de pe piață într-o situație de criză, fără a fi nevoie de intervenții la finanțele publice”.
Nu numai atât: „A doua fază a crizei, legată de datoria suverană, necesită aceeași rigoare în răspunsul politicilor publice. Este esențial ca băncile să aibă acces la lichidități nelimitate, chiar și la scadențe pe termen mediu și lung, la prețuri mici: odată cu blocarea piețelor de finanțare bancară angro, băncile își pierdeau de fapt capacitatea de a finanța economia”. Președintele EBA nu ascunde faptul că ne confruntăm cu „o trecere dificilă, care ar putea afecta structurile de control ale băncilor iar în unele cazuri solicită și intervenții de sprijin public. Dar – conchide el – este necesar să se dea un răspuns clar și ferm la incertitudinile actuale. Această cale este, fără îndoială, de preferat soluțiilor mai timide și mai puțin oportune, care după toate probabilitățile ar prelungi criza și ar crește costul final al acesteia”.
Atasamente: Textul integral al audierii.pdf
