Iată punctele esențiale ale remarcilor finale susținute în această dimineață de Mario Draghi, guvernatorul în sfârșit al Băncii Italiei, la întâlnirea de la via Nazionale. Pentru guvernator a fost al șaselea și ultimul raport la Palazzo Koch. La întâlnirea șefilor de stat și de guvern europeni din 24-25 iunie, Draghi va fi desemnat noul președinte al BCE, unde îl va succeda lui Jean Claude Trichet la sfârșitul lunii octombrie.
– „Țara este înfundată, dar nu în declin. Trebuie să creștem din nou. Coborârea nu este inevitabilă, întârzierile pot fi abordate”.
„Deja în primul meu discurs public ca guvernator, în martie 2006, am observat cum economia italiană părea blocată, dar că întârzierile sale structurale nu trebuiau înțelese ca semne ale unui declin inevitabil: puteau fi abordate, raportându-le clar. comunității, chiar și atunci când soluțiile sunt adverse intereselor imediate ale unor segmente ale societății. Câteva săptămâni mai târziu, v-am adresat aici cu cuvintele de început „Revenirea la creștere””.
– „Manevra din iunie a fost bună. Dar trebuie să reducem taxele pentru lucrători și întreprinderi”.
„Obiectivul echilibrării bugetului în 2014 și intenția de a avansa până în iunie definirea manevrei corective pentru 2013-14 sunt adecvate. Ar trebui reduse semnificativ cotele mari de impozitare pe veniturile lucrătorilor și ale întreprinderilor, compensând veniturile mai mici cu recuperări ulterioare de evaziune fiscală, pe lângă cele cu adevărat apreciabile pe care le-a realizat recent administrația fiscală”.
– „Reduceți cheltuielile cu 5%, dar nimic în reduceri liniare: ar costa 2 puncte din PIB în 3 ani”.
„Efortul cerut de la noi este mai mic decât în multe alte țări avansate. Fără a sacrifica cheltuielile contului de capital dincolo de ceea ce este deja prevăzut în scenariul de tendință și fără creșterea veniturilor, cheltuielile primare curente vor trebui totuși să se contracte cu peste 5% în termeni reali în perioada de trei ani 2012-14, revenind, raportat la PIB, la nivelul începutului ultimului deceniu. Nu este recomandabil să faceți tăieturi uniforme pe toate articolele. O astfel de manevră ar afecta redresarea deja slabă a economiei, până la scăderea ei cu aproximativ 2 puncte din PIB în trei ani”.
– „Productivitatea stagnează: salariile și consumul sunt în impas”.
„Sistemul de producție își pierde competitivitatea. Deficitele în creștere se deschid în balanța de plăți curentă. Fluxul de investiții directe se usucă: în deceniul a intrat în Italia capital pentru investiții directe egal cu 11% din PIB, față de 27% în Franța. Dinamica salariilor este modestă pentru noi, neputând să ne abatem prea mult de la cele ale productivității: cererea internă suferă drept urmare. Salariile reale ale angajaților din țara noastră au rămas practic neschimbate de-a lungul deceniului, față de o creștere de 9% în Franța. Consumul real al gospodăriilor, care a crescut cu 18% în Franța, a crescut cu mai puțin de 5% în Italia, și doar datorită unei erodari a înclinației spre economisire”.
– „Mai multe negocieri ale companiei”.
„Relațiile industriale trebuie să favorizeze modernizarea și competitivitatea sistemului de producție, în interesul tuturor părților. S-au luat măsuri pentru consolidarea rolului negocierilor de companie, dar prevalența negocierilor naționale, absența anumitor reguli în reprezentarea sindicală, limitează în continuare posibilitatea lucrătorilor de a-și asuma angajamente față de compania de care aparțin; diminuează capacitatea acesteia de a le afecta veniturile și perspectivele de angajare”.
– „Companii prea mici”.
„Companiile italiene sunt în medie cu 40% mai mici decât cele din zona euro. Primele 50 de companii europene după cifra de afaceri includ 15 germane, 11 franceze și doar 4 italiene. Flexibilitatea tipică a întreprinderilor mici nu mai este suficientă astăzi, avem nevoie de un număr mai mare de afaceri mijlocii și mari”.
– Capitalizarea băncilor.
„De anul trecut, Banca Italiei a cerut băncilor să consolideze capitalul. Răspunsul acționarilor, fundațiilor și investitorilor a fost prompt.Între octombrie 2010 și aprilie a acestui an au fost lansate majorări de capital în valoare de peste 11 miliarde”. Nu este adevărat că întărirea capitalului băncilor presupune mai multe costuri și mai puțină creștere.
– Bănci și fundații populare.
Guvernatorul a propus încă o dată reforma băncilor cooperative listate pentru un control mai mare al directorilor și o mai mare implicare a acționarilor în adunări, inclusiv prin împuterniciri. „Este necesară intervenția legislativă; modificările statutare, pe care le-am cerut și noi, nu pot fi decisive”. Draghi a adăugat apoi că „calitatea structurilor de guvernare și control ale Fundațiilor, garanțiile independenței și prevenirea conflictelor de interese, eficiența și transparența managementului financiar sunt cruciale pentru reconcilierea prezenței acestora în capitalul băncilor cu autonomie managerială”.
– „Buzunar mare de tineri precari, munca trebuie reechilibrată”.
„Răspândirea contractelor de muncă pe durată determinată și pe durată parțială în ultimii cincisprezece ani a contribuit la creșterea ratei de ocupare, dar cu prețul introducerii pe piață a unui dualism pronunțat: pe de o parte, lucrătorii cu contracte permanente, care sunt mai bine protejate; pe de altă parte, un buzunar vast de muncă precară, mai ales pentru tineri, cu protecții și salarii limitate. Reechilibrarea flexibilității pieței muncii în prezent concentrată aproape în întregime pe metodele de intrare ar îmbunătăți aspirațiile de viață ale tinerilor; ar stimula unitățile de producție să investească mai mult în formarea resurselor umane, să le includă în procesele de producție, să le ofere perspective de carieră”.
– Reformele întăresc politica.
Guvernatorul a subliniat necesitatea realizării celor mai importante reforme, începând cu justiția civilă („Durata estimată a proceselor ordinare în primă instanță depășește o mie de zile și plasează Italia pe locul 157 din 183 de țări în clasamentul Băncii Mondiale” ), din învățământ, din dezvoltarea concurenței în serviciile de utilități publice, în dotarea infrastructurilor.
– „Tradiția fermă a supravegherii”.
„Pentru o bună supraveghere nu este suficient ca regulile să fie adecvate: fără practici operaționale puternice, fără acțiuni apropiate și eficiente, crizele nu pot fi evitate. Experiența vremurilor dramatice l-a adus în lumină deplină. Cu supravegherea Băncii Italiei, țara noastră a putut conta pe o tradiție solidă. Am consolidat cele mai valide aspecte ale acesteia; principiile supravegherii riguroase, care nu a fost niciodată convinsă de „atingerea ușoară”; gata să convingă dacă este posibil, să prescrie dacă este cazul, în limitele legii. Alcătuit din funcționari publici pregătiți și corecti”.
– „Creșterea a fost punctul mandatului meu, atâtea predici inutile”.
„Nu este o problemă nouă, dar revendic meritul Băncii Italiei pentru că a pus-o pe primul loc în prioritățile sale de politică economică. Ce țară vom lăsa copiilor noștri? De multe ori am indicat obiective, linii de acțiune, domenii de intervenție. Cinci ani mai târziu, când ne uităm la cât de puțin din toate acestea au fost traduse în realitate, ne vine în minte inutilitatea predicilor unuia dintre mult mai iluștrii mei predecesori” (Luigi Einaudi, ed.).
– „BCE va continua pe linia stabilității prețurilor, fără devieri”.
„BCE are sarcina de a asigura stabilitatea prețurilor pe termen mediu; stabilitatea monetară este contribuția sa fundamentală la creștere. Deciziile viitoare de politică monetară vor fi întotdeauna ghidate de acest obiectiv principal. Nici prezența riscurilor suverane, nici dependența patologică a unor bănci de finanțarea BCE nu pot devia acest obiectiv”.
– „Zona euro la cel mai dur test al său, nu există scurtături”.
„Răspunsul la criza datoriilor constă mai ales în politicile naționale, în implementarea deplină a planurilor corective convenite”. Criza datoriilor din Grecia, Irlanda și Portugalia reprezintă doar 6% din PIB-ul zonei, dar are „potențialul de a exercita efecte sistemice semnificative”. Dar, în același timp, „în întreaga zonă euro, deficitul bugetar în acest an ar trebui să fie în jur de 4,5 la sută din PIB, mai puțin de jumătate din cel al Statelor Unite și al Japoniei; datoria publică, de 88 la sută din PIB, este, de asemenea, mai mică decât cea din SUA și departe de valorile japoneze; balanța de plăți actuală este aproape în echilibru. Redresarea economică se consolidează, cu o creștere prognozată pentru acest an nu departe de 2 la sută”.
– „Recuperarea țărilor avansate nu este suficientă pentru a reduce șomajul”.
„Bugetele publice trebuie aduse sub control. O politică expansionistă prelungită subminează sustenabilitatea datoriei, dăunează creșterii economice. În Europa a început reechilibrarea. Nu a putut fi amânat, în ciuda slăbiciunii redresării”. Și în același timp, a spus proprietarul Via Nazionale, trebuie să procedăm la reducerea dezechilibrelor financiare internaționale. „Sunt menite să reziste și vor trebui finanțate. Prin urmare, este esențial ca sistemul financiar să fie solid. Reforma de reglementare rămâne o prioritate pe agenda internațională; trebuie completat”. Între timp, cu „riscul inflației în creștere, politicile monetare trebuie să înceapă acum o tendință descendentă pentru a preveni formarea așteptărilor inflaționiste”.
– „Marile bănci sistemice globale trebuie să poată eșua”.
De la convingerea că aceste SIFI-uri nu pot da greș „există denaturări serioase ale concurenței dar mai ales faptul inacceptabil că câștigurile merg către indivizi, pierderile către comunitate”. Supravegherea acestor instituții „ar trebui să fie mai intensă, proporțională cu riscurile pe care le pot genera. Acest lucru necesită, în multe țări, o întărire decisivă a puterilor și independenței autorităților”.
– „Forja Bankitalia a țării, păstrează independența”.
„Meritul și independența: acestea sunt condițiile esențiale pentru credibilitatea analizelor dumneavoastră și pentru eficacitatea acțiunii dumneavoastră. Valori care trebuie păstrate dacă țara va continua să beneficieze de o voce autoritară fără interese partizane. Ele au fost principiile călăuzitoare ale mandatului meu”. Draghi nu a cruțat laudele sale pentru conducerea Via Nazionale, argumentând că bogatia de expertiză și independența au permis băncii centrale să atingă obiectivele de schimbare indicate la începutul mandatului său. Acum „calea schimbării va trebui continuată cu hotărâre, cu spirit inovator”. Iar echipa de personal „este bogăția noastră”.
Pentru a citi textul integral al observațiilor finale ale guvernatorului:
http://www.bancaditalia.it/interventi/integov/2011/cf_10/cf10
Atașat
