(Reuters) - Curtea de Conturi a decis să dea în judecată patru directori seniori ai Trezoreriei și Morgan Stanley pentru un total de 3,9 miliarde de euro în despăgubiri pentru închiderea și restructurarea instrumentelor derivate din datoria publică, a declarat o sursă apropiată situației.
„S-a încheiat faza de cercetare prealabilă, iar Curtea de Conturi cere despăgubiri. Prima audiere a fost stabilită pentru aprilie 2018”, a spus sursa, cerând să nu fie citată.
Procesul ar trebui să fie finalizat până în iulie anul viitor. Rezultatul hotărârii poate fi atacat cu recurs la Secția de Apel a Curții.
Pe lângă Morgan Stanley, vor fi judecați actuala șefă a datoriei publice Maria Cannata, directorul general al Trezoreriei Vincenzo La Via și foștii miniștri Domenico Siniscalco și Vittorio Grilli.
Băncii americane i se cer daune în valoare de 2,7 miliarde, cealaltă aproximativ 1,2 miliarde.
În caz de condamnare și neplata daunelor, instanța poate proceda și la sechestrul bunurilor.
„Ne exprimăm deplina încredere în munca depusă de manageri și avem încredere că activitatea justiției poate face lumină asupra episoadelor investigate”, comentează un purtător de cuvânt al Trezoreriei.
Morgan Stanley nu a comentat, dar în august 2016, când a apărut cazul, a considerat acuzațiile nefondate.
Niciun comentariu de la Siniscalco și Grilli.
Între sfârșitul anului 2011 și începutul lui 2012, Ministerul Economiei a plătit băncii americane în jur de 3 miliarde ca urmare a unei clauze „Eveniment suplimentar de reziliere” prezentă în unele contracte. Clauza, potrivit Curții de Conturi, permitea încheierea de contracte la discreția lui Morgan Stanley.
Între 2013 și 2016, instrumentele derivate au avut un impact negativ asupra bugetului public de 24 de miliarde: 13,7 au fost cheltuieli nete, în timp ce 10,3 au fost reclasificări statistice, ceea ce Eurostat numește „incurrenț net”. [nL8N1HW27Q]
Trezoreria a susținut întotdeauna că a folosit instrumente derivate ca asigurare împotriva riscului unei creșteri a ratelor dobânzilor, mai ales în cei mai grei ani ai crizei financiare.
Dar, după cum a explicat în februarie procurorul Curții de Conturi, unele dintre contracte „au evidențiat profiluri speculative care le-au făcut improprii în scopul restructurarii datoriei publice – singura permisă de legislația pentru tranzacțiile cu instrumente financiare derivate – nefiind admisibile pt. statul, investitor public, își asumă riscuri foarte semnificative”.
