Acțiune

Covid: sănătatea pe masă crește dorința de paste 100% italiene

Odată ce relația hrană-sănătate a fost constatată, italienii redescoperă principiile sănătoase ale dietei mediteraneene. Ei consumă mai mult ulei, legume și fructe. Boom-ul pastelor: + 23 la sută. Favorita este cea italiană considerată mai sigură. Dieteticianul despre importanța consumului de pâine și paste. Eliminarea completă a carbohidraților poate provoca daune grave organismului

Covid: sănătatea pe masă crește dorința de paste 100% italiene

Covid i-a determinat pe italieni să acordați mai multă atenție alimentelor, proprietățile sale și beneficiile sale pentru organism. Nu este o chestiune de oportunitate alimentară, ci ceva mult mai important care privește sănătatea noastră. The recomanda Ministerul Sanatatii în cadrul măsurilor și comportamentelor care urmează să fie adoptate pentru a contracara situația de urgență pandemică de „ai o alimentație adecvată” acordând „atenție la calitatea și cantitatea alimentelor pe care le consumăm în fiecare zi”.

Pe site-ul guvernului se subliniază în special că o alimentație corectă contribuie la: „menținerea sănătății, respectarea tradiției alimentare a țării noastre, evitarea deficiențelor nutriționale, asigurarea rezervelor adecvate de energie și nutrienți pentru menținerea funcțiilor organismului, evitarea greutății. , prevenirea bolilor cronice favorizată și de excesul de greutate”.

În esență, a revenit în prim-plan pe masa italiană dieta mediteraneana, depune mărturie despre aceasta creșterea medie în 2020 de 11% a consumului dintre produsele sale emblematice, cum ar fi ulei de masline extravirgin, fructe si legume pana la paste. Un rezultat important la cea de-a zecea aniversare a includerii dietei mediteraneene în lista patrimoniului cultural imaterial al umanității de către UNESCO.

Urgența Covid a marcat, de asemenea, un punct de cotitură patriotic în opțiunile de cumpărare ale italienilor pentru a asigura o siguranță mai mare și a sprijini mediul, economia și munca națională. 82% dintre italienii cu criza generată de pandemie - observă o notă de la Coldiretti - vor aduce la masă produse Made in Italy.

Iar pastele Made in Italy sunt 100% garantate din grâu italian, conform unei analize a Coldiretti asupra datelor Ismea referitoare la 2020, în plină urgență pandemică a făcut înregistrează o creștere de 29% a valorii în cărucior egal cu aproape trei ori pastele normale.

Un studiu internațional a constatat că 1 din 4 persoane și-a crescut consumul în lunile de izolare. Spaghetele, macaroanele, fettuccine, rigatoni și fusilli au revenit să fie „mâncarea inimii” nu numai în Italia, ci și în străinătate.

Acest lucru este atestat de o cercetare comandată de Unione Italiana Food și AgenziaIce către Doxa „Consumul de paste în perioada de izolare”, prezentată cu ocazia Zilei Mondiale a Pastei, care a implicat un eșantion de peste 5 mii de persoane din Italia, Germania, Franța, Marea Britanie și SUA.

Să începem din Italia: 9 din 10 italieni (88%) mănâncă paste în mod regulat, 1 din 3 (36%) le aduce la masă în fiecare zi. Dar cea mai mare atenție a fost rezervată în această perioadă

Ma pastele noastre sunt apreciate și în străinătate: conform elaborărilor Unione Italiana Food privind datele Istat în primele șase luni ale anului 2020, creșterea exporturilor a fost de +25%.S-au înregistrat creșteri de peste 40% în Canada, Australia, România și SUA. Plus 30% în schimb către Regatul Unit, Țările de Jos și Arabia Saudită. O creștere și mai mare a fost înregistrată în Hong-Kong, Ucraina și Irlanda. Aici creșterea este de peste 60%. În cele din urmă, alte piețe precum Franța, China și Coreea de Sud înregistrează o creștere de 20%

Pâinea și pastele nu trebuie să lipsească niciodată de pe mese, dacă sunt consumate în cantități potrivite, sunt de fapt esențiale pentru a menține organismul în stare bună de sănătate și formă fizică. Manuela Pastore, dietetician Humanitas. explică în revista institutului că i carbohidrații „ne oferă energia necesară pentru ca organismul să funcționeze corect și desfășurarea activităților zilnice normale. Îndeplinesc funcții biologice importante: în primul rând, sub formă de glicogen în ficat și mușchi, constituie o rezervă de energie pentru utilizare rapidă noaptea sau între mese”.

Și mai departe el observă că „O dietă echilibrată trebuie să fie alcătuită din 55-60% din caloriile zilnice din carbohidrați, dintre care nu mai mult de 10% din monozaharide și dizaharide, 25-30% din aportul caloric zilnic din lipide și cca. 1 g/kg de greutate corporală de proteine.

Monozaharidele sunt absorbite rapid de organism și oferă energie disponibilă imediat, dar care se epuizează rapid: din acest motiv sunt ideale atunci când ai nevoie de un mic impuls, dar consumul lor trebuie limitat. Polizaharidele constituie adevăratul combustibil al organismului nostru, deoarece sunt absorbite mai lent și furnizează energie treptat”.

Dieteticianul Humanitas avertizează atunci împotriva consecințe grave ale eliminării carbohidraților din dietă: „Rezultatul – este o dietă dezechilibrată în favoarea grăsimilor. Atunci când carbohidrații din dietă sunt redusi excesiv, organismul trebuie să-și fabrice propria glucoză, care este esențială pentru funcțiile sale, folosind proteine ​​și grăsimi ca substrat.

Formarea zaharurilor din aminoacizii proteinelor duce, dacă este continuată, la o reducere a masei corporale slabe (mai ales musculare) care este o componentă fundamentală a organismului, precum și a pierdere de minerale; în timp ce eliberarea unei cantităţi excesive şi forţate de acizi graşi determină, pe termen lung, o afecţiune patologică numită acidoza, care constă într-un dezechilibru periculos pentru sănătate. Practic, lipsa carbohidraților din dietă determină organismul să-i obțină folosind alte substanțe care se găsesc din depozite, și nu întotdeauna din depozitele de grăsime, ducând la dezechilibre nocive pentru organism”.

cometariu