În cadrul ceremoniei de inaugurare a anului judiciar 2024, care a avut loc ieri cu participarea Președintelui Republicii Sergio Mattarellae a principalelor autoritati ale statului, cel Curtea de Conturi a ridicatatenție asupra Planului Național de Recuperare și Reziliență (Pnrr), evidențiere întârzieri și nereguli în implementarea sa. „Implementarea Pnrr a ajuns la bun sfârșit și a făcut-o deja înregistrează mai multe rapoarte de nereguli„. Acesta este avertismentul procurorului general al Curții de Conturi Pio Silvestri în raportul său.
Utilizarea necorespunzătoare a fondurilor
Curtea de Conturi a raportat mai multe cazuri de utilizarea necorespunzătoare a fondurilor destinate Pnrr de către entitățile de implementare, cu aproximativ 70% din resurse deja alocate. Deși au fost puse la dispoziție o cantitate mare de resurse (aproximativ 142 de miliarde), s-au observat doar progrese modeste în utilizarea acestora. „Implica percepția nejustificată sau utilizarea incorectă a fondurilor de către organismele de implementare, nereguli în perceperea contribuțiilor sau întârzieri semnificative”, explică Silvestri.
Curtea de Conturi, preluând apoi cele mai recente date de la Oficiul Parlamentar de Buget, pe baza informațiilor conținute în platforma ReGIS din 26 noiembrie 2023, explică că implementarea Pnnr are întârziere față de tabelul așteptat. Erau cheltuiți aproximativ 28,1 miliarde de euro, corespunzând la 14,7% din totalul resurselor Pnrr cât rămân încă de utilizat 138,2 miliarde de euro pentru a atinge toate obiectivele aşteptate.
„Prejudiciile rezultate din cazurile ilicite aflate în anchetă – citim în documentul PBO – nu au fost încă cuantificate cu precizie și nu se ridică doar la aproximativ 1.800.000,00 euro, ci vor fi semnificativ mai mari”.
Aspecte critice privind furnizarea de venituri din cetățenie
În 2023 au fost probleme critice au fost încă identificate în furnizarea de venituri pentru cetățenie, inclusiv prezentarea de documente false de către solicitanți sau admiterea neregulamentară la contribuție. Procurorul general Silvestri a subliniat necesitatea acordați o atenție deosebită fenomenelor de corupție sau de management defectuos care implică funcționari de stat, cercetați pentru deturnarea resurselor publice prin atribuirea acestora unor subiecți nepotriviți conform reglementărilor în vigoare.
Curtea de Conturi a subliniat probleme critice și pe alte fronturi, precum contribuțiile pentru eficiența energetică oferite de GSE. Fenomene care, deși au o dimensiune financiară semnificativă, au spațiu limitat pentru recuperarea concretă. Mai mult, Curtea a raportat problema răspunderii medicale ca parte a unei „crize sistemice” mai ample din sectorul sănătății, pentru care sunt necesare „decizii urgente și investiții care nu mai pot fi amânate”.
În ceea ce privește subvențiile financiare acordate întreprinderilor, au intervenit situații de încasări necuvenite sau de utilizare neregulamentară, cu numeroase sentințe privind contribuțiile pentru eficiența energetică oferite de GSE.
Nu este necesară extensia scutului fiscal
Președintele Curții de Conturi, Guido Carlino, a declarat ca "nu mai este necesară extinderea scutului fiscal„. Potrivit acestuia, sistemul de garanții în vigoare în prezent pare să facă de prisos o extindere a scutului fiscal, grație perimetrului de reglementare al elementului psihologic.
„Sistemul de garanții conturat, împreună cu perimetrul normativ al elementului psihologic, ar părea să facă inutilă extinderea așa-numitului „scut fiscal” (care are ca scop excluderea comportamentului activ din sfera de aplicare a neglijenței grave), introdus în mod excepțional în perioada de pandemie pentru a remedia „frica de semnătură”” el a explicat Carlino.
Discuția pe această temă este însă în desfășurare la Montecitorio posibila prelungire a valabilitatii scutului care expiră pe 30 iunie, până la sfârșitul lunii decembrie.
Majoritatea s-a depus patru amendamente la decretul Milleproroghe să prelungească regimul scutului fiscal special până la sfârșitul lunii iunie 2026, aliniindu-l la expirarea Pnrr. Deși ar putea fi aprobată o versiune mai blândă a amendamentului, Curtea consideră că ideea extinderii este o greșeală, deoarece nu este doar inutilă, ci ar putea descuraja administratorii virtuoși.
Există și o altă îngrijorare pentru Curte proiect de lege prezentat de Fratelli d'Italia Camerei care ar putea steriliza competențele ex post ale Curții. Potrivit acestei propuneri, dacă un act trece controlul preventiv de legitimitate, directorii responsabili nu pot fi supuși judecății pentru răspundere fiscală. Deși nu este menționat în mod direct, procurorul general Pio Silvestri și-a exprimat îngrijorarea cu privire la intervențiile legislative care „ar putea face sistematică această prevedere de scut fiscal”. Dar chiar și în acest caz ideile guvernului par să meargă în direcția opusă.
