Aranjamentul de doi ani cu creditorii, prevăzut de reforma fiscală, riscă „să se transforme, concret, într-un fel de simplă amnistie preventivă”. Aceasta este opinia președintelui Curții de Conturi, Luigi Giampaolino, audiat în Comisia de Finanțe a Camerei cu privire la delegarea la Guvern pentru reforma fiscală. Pe amnistia confruntarea este stransa: intre majoritate si opozitie dar si intre sindicate, companii si banci. Justiția contabilă a ținut să avertizeze: va fi grozav diferențe care ar apărea în rândul lucrătorilor cu număr de TVA (cui i se adreseaza acordul) iar ceilalţi muncitori, precum angajații (care nu vor putea beneficia de taxa „reducere”).
În special Giampaolino a remarcat i posibilele efecte ale „discriminării, relevant din punct de vedere constituțional, pe care acest regim fiscal particular ar putea provoca față de celelalte categorii de contribuabili care vor continua să fie supuși în schimb impozitării analitice”.
Tema amnistiei va fi în centrul audierilor care încep în această după-amiază la Senat în Comisia de Finanțe. Obiectul: un sondaj de constatare a reformei fiscale. Dar, între timp, Curtea de Conturi, subliniind limitele legii delegării guvernului, pune problema noilor surse de venitmai degrabă decât iertare. Giampaolino spune: „Trebuie să ne întrebăm dacă incertitudinile care afectează acoperirea delegației fiscale și bunăstării fac necesară explorarea unor noi surse de venituri, în direcția bazelor impozabile personale sau reale care nu insistă pe muncă și afaceri”.
Deja. Pentru că Giampaolino nu ascunde asta reforma fiscala, prevăzut de legea de abilitare, ar prezenta probleme de acoperire e ar fi și împotriva claselor sociale mai slabe. În practică, a explicat președintele, economiile dintr-o reorganizare a cheltuielilor sociale ar putea fi „în mare măsură compensate de resursele care vor trebui puse în aplicare pentru a asigura servicii adecvate pentru o creștere previzibilă a fenomenului de neautosuficiență”. Mai mult, Giampaolino a reamintit că, în multe cazuri, cu cheltuielile sociale „avem de-a face cu plăți monetare care fac parte dintr-o „politică ascunsă” de combatere a sărăciei”.
În sfârșit, potrivit președintelui Curții de Conturi, delegația fiscală ar avea „mijloace de acoperire incerte, limitate și uneori depășite de evenimente”, și ținând cont de faptul că multe instrumente au fost deja folosite în ultimele manevre.
