Într-una dintre orele de vârf traversăm Roma cu transportul public pentru a merge la FAO, agenția ONU pentru alimentație și agricultură, care se află în inima istorică a capitalei. Metroul te duce aproape de poarta de intrare. După câțiva pași și trecuți de intrare vă aflați într-un context internațional în contrast puternic cu orașul și cronicile sale cotidiene, este ca și cum ați traversa un gol în spațiu și timp care vă proiectează într-o altă dimensiune. Ocazia pentru care suntem aici este Ziua Mondială a Alimentației, instituită în 1979 și sărbătorită în 150 de țări din întreaga lume pentru a comemora 16 octombrie 1945, aniversarea înființării FAO. Ușorul avans cu care ajungem ne dă timp să urcăm la ultimul etaj, unde se află barul, și să profităm de priveliștea extraordinară a Romei. Acolo jos, milenii de istorie adunate într-un aspect care te lasă uimit de fiecare dată.
Clădirea FAO este un punct de vedere privilegiat. Să mergem. Avem o intalnire cu Piero Conforti, Economist Principal al Departamentului de Dezvoltare Economică și Socială, cu el vrem să vorbim despre Ziua Mondială a Alimentației și să abordăm, de asemenea, problemele risipei alimentare și corelarea cu migrația. Doctorat în economie și politică agricolă la Siena, master în economie agricolă a Oxford, licențiat în agricultură la Napoli, Conforti este la FAO de aproape 16 ani după ce și-a dezvoltat o lungă carieră și în alte institute naționale de mare importanță în același domeniu; calificări de nivel înalt, experiență și profil. Să începem. Care este semnificația Zilei Mondiale a Alimentației. Care este scopul ei? „Atrageți atenția lumii asupra unei probleme foarte grave a securității alimentare, în special foamea cronică și accesul inadecvat la alimente. FAO este prezentă în multe țări, cu birouri mici în cele din nordul lumii și cu birouri mari în cele din sud, Ziua este sărbătorită mai ales acolo nu numai în Roma". Astfel Conforti ne introduce în subiectul conversației noastre.
În fiecare an, FAO dă un titlu zilei. „Tema din acest an este promisiunea făcută cu Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă: atinge zero foamete până în 2030. Cifrele pe care le publicăm anual în raportul privind starea securității alimentare și nutriționale în lume ne spun că a existat o reducere a problemei, dar în ultimii ani, totuși, a existat un mic eșec. Eforturile trebuie multiplicate pentru atingerea scopului”. Combaterea sărăciei și a foametei este o acțiune uriașă. Ce drum urmează FAO? „Suntem o agenție tehnică a Națiunilor Unite, primul nostru dialog este interguvernamental, primul lucru pe care trebuie să-l facem este să vorbim cu guvernele, dar avem și o interacțiune puternică cu lumea ONG-urilor și lucrăm din ce în ce mai mult și cu sectorul privat. . Ideea noastră este că pentru a avea impact, vorbești și faci cu toate aceste subiecte”, continuă Conforti, „FAO este înainte de toate o organizație de cunoaștere, preia cunoștințe din multe părți ale lumii, le sistematizează și apoi încearcă să influențeze politicile și alegeri. Cazurile de succes pentru îmbunătățirea condițiilor de viață ale populațiilor au fost cele în care s-a înregistrat o convergență a autorităților guvernamentale, a organizațiilor neguvernamentale și a sectorului privat din țări”.
Interlocutorul nostru precizează. „Căutăm să promovăm o creștere economică incluzivă în care oamenii să nu fie excluși din procesul de producție, să nu lăsăm pe nimeni în urmă, să nu lăsăm pe nimeni în urmă, în conformitate cu spiritul Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă”. Cum este organizată FAO? „Aproximativ 5 obiective strategice: foamea și securitatea alimentară; dezvoltarea durabilă a agriculturii; reducerea sărăciei rurale; formarea unor sisteme de producție incluzive și durabile; creșterea rezistenței la situații de urgență. Apoi sunt marile comitete. Forumuri internaționale în care stau toate țările membre, ONG-urile și sectorul privat. Se întâlnesc mai mult sau mai puțin o dată pe an și stabilesc munca de făcut și verifică ceea ce s-a făcut. Cel mai mare comitet este cel pentru siguranța alimentelor”. Dr. Conforti clarifică subiecte complexe care au multe implicații și conexiuni. Astăzi suntem 7.5 miliarde de oameni în lume, în 30 de ani se estimează că vom fi 9.5 miliarde. Va fi mâncare pentru toată lumea?
„Aceasta este o întrebare care a fost pusă la îndoială de câteva secole. Primul care a făcut acest lucru a fost Sir Malthus, un economist proeminent. El a observat că dacă luăm rata de creștere a populației, care este o rată de creștere exponențială, și o comparăm cu rata de creștere a producției agricole, se spune că mai devreme sau mai târziu vom muri de foame. Cu toate acestea, acest scenariu a fost contrazis sistematic până în prezent. Creșterile productivității, capacitatea de a cultiva pământul, creșterea progresului în dezvoltarea agriculturii și industria alimentară au ocolit întotdeauna creșterea populației. Desigur, nu știm dacă asta se va întâmpla întotdeauna. Problema este să nu ai mâncare suficientă pentru toată lumea, ci să o distribui mai bine”, precizează Conforti. O lume care oscilează între malnutriție și obezitate, între lipsă și exces, risipa alimentară este o întrebare despre dezechilibre și inegalități. „Dacă am făcut deja un efort astăzi pentru a raționaliza și îmbunătăți utilizarea resurselor pe care le avem la dispoziție pentru a produce alimente și am face-o respectând mediul înconjurător, am putea produce cu ușurință mult mai mult, dacă am reduce substanțial deșeurile am avea mult mai multe alimente disponibile. .
Estimarea pentru acest an este 821 de milioane de oameni din lume suferă de subnutriție cronică și aproape 2 miliarde care folosesc greșit alimentele pe care le au la dispoziție, subnutriți pentru că mănâncă prea mult sau prost sau neechilibrat. Există unele zone ale planetei în care capacitatea populației de a consuma alimente depinde mai direct de ceea ce este produs local și unde am putea avea de fapt capcane precum cele la care s-a gândit Malthus, adică o problemă de dezechilibru între cantitatea populației și resurse. Sunt zonele expuse unei mari precarități, atât de tip natural, ecosisteme fragile, cât și de tip socio-economic, în care nu există stabilitate din cauza războaielor sau violenței. Un exemplu este centura Sahelului. Acolo, se numără printre cele mai tinere populații de pe planetă și se dezvoltă rapid, dar au o bază de producție slabă și o situație socială foarte tulburată. Mulți oameni depind direct de ceea ce se produce acolo”. Intrăm în conversație. Căutarea de hrană, evadarea din războaie și violență provoacă fluxuri uriașe de migrații.
„Un lucru care este foarte evident când ne uităm la cifrele migrației este că migrația internațională, cea care ajunge în Italia, este vârful unui aisberg foarte mare. De exemplu cea care vine din Sahel este aproximativ 7/8% din total. În țările sărace oamenii emigrează din mediul rural în mediul urban, se întâmplă și invers, uneori în alte zone rurale, poate temporar și în funcție de anotimpuri. Doar o mică parte vine de la noi și este cea mai scumpă investiție pentru familii. Încurajarea dezvoltării agriculturii și a celei în general a țărilor care au populații în creștere atât de tumultuoasă poate contribui la reducerea fenomenelor migratorii”. În Occident, se acordă din ce în ce mai multă atenție risipei alimentare și siguranței alimentelor. Cheltuiala se referă și la apă, energie, resurse, forță de muncă. Estimările spun că 1.300.000 de tone de alimente sunt irosite în fiecare an. Ca și alte țări europene, și Italia, de câțiva ani, are o lege care facilitează recuperarea surplusurilor alimentare. Sunt aceste inițiative utile pentru recalificarea producției agricole mondiale și distribuirea ei mai corectă?
„Foarte util”, continuă Conforti. „Am făcut un decalog pentru copii care educă despre cum să gestionezi mai bine frigiderul în consumul casnic. Este un lucru foarte util” adăugând un episod personal „Încerc să-mi fac copiii să o facă. Lucruri banale, cum ar fi să aveți întotdeauna cele mai vechi lucruri înainte, de exemplu, dar el subliniază că „cealaltă problemă importantă este i post recoltare pierderi, pierderile de producție care apar din cauza ineficienței după producție. Acestea sunt foarte puternice. În multe țări sărace este esențial să încercăm să existe lanțuri de producție, depozitare și transport mai eficient care reduc deșeurile”. Există o acțiune concretă de luat pentru Ziua Mondială a Alimentației care poate avea un impact pozitiv? „Un lucru pe care cu siguranță îl putem face imediat este să reducem risipa de mâncare și apă, micile gesturi zilnice sunt suficiente, celălalt este să încercăm să învățăm să percepem lumea ca pe o casă comună în care toți suntem responsabili pentru ceea ce se întâmplă”. Ar mai fi multe de spus dar timpul a trecut repede, vor fi ocazii pentru alte vremuri. Îl salutăm pe Dr. Conforti, multumim personalului eficient care ne-a primit, trecem din nou pe poarta. Metroul ne duce înapoi la Roma și cronicile ei.
