Un sistem orizontal, realizat prin o co-investiţie distribuită pe întreg teritoriul și care implică nu doar publicul și companiile de telecomunicații, ci și furnizorii de servicii, adică toți jucătorii, inclusiv privați și locali, care prestează servicii: afaceri, utilități, autostrăzi, porturi, producția propriu-zisă, care produce deja obiecte conectate, „bunuri-servicii”. ” cum ar fi mașini cu conducere autonomă, televizoare inteligente etc. Așa ar trebui făcută revoluția 5G conform lui Antonio Sassano, profesor la Universitatea Sapienza din Roma, care are experiență în dezvoltarea rețelelor de la președinția organului de supraveghere pentru acces egal la rețeaua Telecom Italia (până în 2017) la crearea, în calitate de consultant Agcom, a planului de frecvențe de televiziune în tehnologie digitală. „Am avea nevoie – a explicat expertul de la Festivalul de Economie de la Trento – o abordare care nu mai este de sus în jos, adică cu statul care gestionează 5G ca parte a întregii rețele, ci de jos în sus, adică deschis, neutru, unde furnizorii de servicii , adică companiile, utilitățile, fabricile investesc și gestionează rețele locale de servicii, distribuite pe întreg teritoriul și care alcătuiesc un ecosistem digital orizontal, independent de rețeaua publică”.
De exemplu: 5G va permite mașina cu conducere autonomă, prin urmare, administratorul acelei părți a rețelei necesară pentru a furniza serviciul respectiv ar fi direct producătorul auto. În acest fel, potrivit lui Sassano, companiile vor putea gestiona mai bine datele și problema securității cibernetice, care în lumea care va fi remodelată de 5G nu va mai viza doar datele sensibile ale oamenilor și confidențialitatea acestora, ci datele privind producție, așa-numitele secrete industriale foarte importante, pe care un model de rețea publică nu le putea garanta. „Cu 5G, nu vor mai fi doar oameni, ci mai presus de toate obiectele care vor fi conectate – continuă Sassano -, este tehnologia care permite inteligența artificială, internetul lucrurilor, robotica, telemedicina, mașinile cu conducere autonomă, smart TV-ul. . Obiectele sunt noii „clienți”, sunt obiectele care vor comunica între ele. Se numește materializarea Internetului„. Implicarea furnizorilor de servicii în aceeași fază de investiție și construcție a infrastructurii tehnologice ar fi o noutate absolută: „Asta nu s-a întâmplat niciodată în istorie. De obicei, companiile plătesc doar pentru a utiliza rețeaua. Dar în Germania această noutate este deja în vigoare”.
„Germanii – explică profesorul – au scos mai multe frecvențe 5G decât noi, care în orice caz au pus la dispoziție recent 6,5 miliarde pentru porțiuni din spectrul de ultimă generație, inclusiv banda TV. În Germania, însă, au rezervat și o parte din frecvențele din licitație pentru furnizorii de servicii: deja a fost creat un ecosistem de peste 100 de realități, printre care se numără nu doar companii de telecomunicații, ci și IMM-uri și companii mari din diverse sectoare. De exemplu, portul Hamburg s-a bazat pe Vodafone pentru a se digitiza, dar alte realități au făcut-o singure”. Și în Italia ce a făcut statul și ce poate face? „Între timp – răspunde Sassano – Statul pune la dispoziție frecvențele și asta deja nu este puțin lucru, în condițiile în care vorbim de miliarde de euro. Până acum a făcut ce a putut pentru că i-au lipsit resursele, dar acum PNRR va schimba joculcu condiția să se urmeze un model pe linia celui german”. Adică evitând o rețea prea verticală, administrată doar de public sau de companii de telecomunicații. „Este și o oportunitate: în 2020 erau deja 20 de miliarde de obiecte conectate în lume și vor fi din ce în ce mai multe. Ne gândim la fabrici, la Industria 4.0, dar și la porturi și autostrăzi. Digitalizarea lor nu ar mai fi responsabilitatea exclusivă a companiilor de telecomunicații. Dacă nu o facem și în Italia, companiile străine ne vor coloniza tehnologic”.
