„Încă de la început, NAFTA a fost un acord cu sens unic, cu un număr incredibil de companii și locuri de muncă pierdute.” Un tweet al lui Donald Trump în ianuarie anul trecut a scos în evidență posibilitatea, deja lansată în campania electorală, de a se retrage din acordul de liber schimb semnat de SUA, Mexic și Canada. Sunt acum mai multe opțiuni pe masă, de la propuneri de modificări ușoare ale acordului actual, până la reconfigurarea completă a acestuia.
BOOMUL COMERȚULUI
De la intrarea în vigoare a Acordului de Liber Schimb din America de Nord (NAFTA) în 1994, exporturile SUA către Canada și Mexic au crescut dramatic (Graficul 1). Astăzi, aceste două zone geografice găzduiesc peste o treime din totalul exportat din Statele Unite. La rândul său, piața americană reprezintă principala destinație pentru exporturile canadiene și mexicane. Relațiile comerciale strânse dintre SUA și celelalte țări NAFTA au dus la un deficit comercial limitat între prima și Canada (17 miliarde USD în 2016) și un deficit mare cu Mexic (66 miliarde USD).
Graficul 1. Exporturile SUA către Canada și Mexic (valori în miliarde de dolari)
OPȚIUNILE DE PE MASĂ
Actualizare – Acordul ar putea fi modernizat în lumina progreselor din ultimii douăzeci de ani pe diverse fronturi (tehnologie, protecția proprietății intelectuale, comerț electronic, constrângeri de mediu și norme privind siguranța la locul de muncă), sau, înăsprit cu reguli mai stricte privind originea a produselor, crescând valoarea minimă a pragurilor de conținut regional (un parametru care acționează ca distincție pentru aplicarea taxelor la mărfurile exportate). Mexicul ar fi în favoarea unei renegocieri în aceste condiții. Canada, prin Ministrul Afacerilor Externe, și-a exprimat preferința pentru un acord care rămâne trilateral.
UTILIZAȚI
Pe cealaltă parte a spectrului există posibilitatea ca Statele Unite să se retragă definitiv din NAFTA. Aceasta ar implica o revenire la regulile OMC, adică aplicarea tarifelor națiunii celei mai favorizate. Relațiile comerciale dintre țări ar fi afectate negativ, având în vedere și integrarea puternică a lanțurilor lor de producție (pentru a face o idee, un vehicul asamblat în Canada și exportat în Statele Unite are 63% conținut american). Mai mult, din partea mexicană, pe termen scurt incertitudinea legată de viitoarele relații comerciale cu SUA ar putea împinge investitorii străini să suspende intrările de capital, cu implicații pentru creșterea țării.
ATENȚIE LA EFECTELE SECUNDARE
Măsurile anunțate de Trump au ca scop creșterea producției în Statele Unite prin descurajarea importurilor din țările în care este produs la preț redus: acest lucru ar putea reduce rata șomajului, care este deja la cote scăzute în Statele Unite. Pe de altă parte, firmele americane pot fi obligate să majoreze prețurile bunurilor finale pentru a face față unei eficiențe de producție mai scăzute și costuri mai mari (datorită nivelului mai ridicat al salariilor în SUA și, în cazul firmelor importatoare, din cauza reintroducerea barierelor tarifare și netarifare). În cele din urmă, consumatorii ar putea fi cei care plătesc prețul. Una peste alta, cine beneficiază de continuarea în direcția restricțiilor comerciale?
