Acțiune

Censis: mai puțin TV și cărți, dar mai multe smartphone-uri și internet

Prezentarea celui de-al 15-lea Raport Censis privind comunicarea - În 2018, televiziunea înregistrează o uşoară scădere a telespectatorilor, determinată de scăderea formelor sale mai tradiţionale de difuzare: în schimb, un boom pentru web TV - Numărul de persoane de pe net este în creştere (78,4% dintre italieni sunt conectați) dar numărul cititorilor scade: doar 42% dintre italieni citesc cel puțin o carte pe an.

Censis: mai puțin TV și cărți, dar mai multe smartphone-uri și internet

Televiziunea și radioul sunt ascultate acum pe web, în ​​timp ce smartphone-urile și utilizarea rețelelor sociale continuă să crească. Iată ce reiese din cel de-al 15-lea Raport Censis privind „dietele media” ale italienilor, care au triplat cheltuielile pentru smartphone-uri în ultimii 10 ani: 23,7 miliarde de euro între achiziționarea de telefoane mobile, servicii de telefonie și trafic de date. Decalajul digital se micșorează și el: astăzi aproape patru din cinci italieni se conectează la internet, mai mult de 78%. Împotriva, în 2018 televiziunea înregistrează o uşoară scădere a telespectatorilor, determinată de declinul formelor sale mai tradiționale de difuzare. Televiziunea digitală terestră și televiziunea prin satelit reprezintă 89,9% și, respectiv, 41,2% dintre utilizatorii italienilor: ambele pierd 2,3% din audiențe în ultimul an.

Internet TV, pe de altă parte, continuă să crească (web TV și smart TV pot conta pe o bază de utilizatori de 30,1%, +3,3% într-un an) și televiziunea mobilă (care a trecut de la 1% în 2007 la actualul 25,9% telespectatori). , în creștere cu 3,8% față de ultimul an). Creșterea numărului de utilizatori ai serviciilor video digitale este una dintre cele mai relevante schimbări ale anului 2018: într-un an a crescut numărul italienilor care urmăresc programele de pe platformele TV la cerere de la 11,1% la 17,9%, cu vârfuri de 29,1% în rândul tinerilor sub 30 de ani. Radioul continuă să se dovedească în fruntea proceselor de hibridizare a sistemului media. În general, ascultătorii de radio sunt 79,3% dintre italieni. Dacă radioul tradițional pierde 2,9 puncte procentuale de utilizatori (azi la 56,2%), ca și radioul auto (cu 67,7% utilizatori, -2,5% față de anul trecut), scăderea este compensată de la ascultarea emisiunilor radio prin internet cu un PC (17% dintre italieni o fac) și mai ales printr-un smartphone (cu 20,7% dintre utilizatori, +1,6% față de anul trecut).

Italienii care folosesc internetul cresc prin urmare de la 75,2% la 78,4% (+3,2% față de anul trecut și +33,1% din 2007). Cei care folosesc smartphone-uri au crescut de la 69,6% la 73,8% (+4,2% în ultimul an, în timp ce încă în 2009 le-a folosit doar 15% din populație). Utilizatorii rețelelor sociale sunt în continuare în creștere, de la 67,3% la 72,5% din populație. Utilizatorii WhatsApp sunt în creștere: 67,5% dintre italieni, 81,6% dintre cei sub 30. Mai mult de jumătate din populație folosește cele mai populare două rețele sociale: Facebook (56%) și YouTube (51,8%). Este de remarcat pasul înainte al Instagram, ajungând la 26,7% dintre utilizatori (și 55,2% în rândul tinerilor). În timp ce Twitter scade la 12,3%.

Un popor de navigatori, dar nu de cititori. În 2007, ziarele au fost citite de 67% dintre italieni, până la 37,4% în 2018 (deși în ultimul an au înregistrat un +1,6% dintre utilizatori). Scăderea nu a fost compensată de ziarele online, care în aceeași perioadă doar și-au crescut audiența de la 21,1% la 26,3%. Dar celelalte portaluri web de informații sunt consultate de 46,1% dintre italieni. Săptămânalele (cu 30,8% cititori, -0,2% într-un an) și lunare (cu 26,5% cititori, -0,3%) rămân stabile. De asemenea, cititorii de cărți continuă să scadă an de an. Dacă în 2007 59,4% dintre italieni au citit cel puțin o carte în cursul anului, în 2018 cifra a scăzut la 42% (-0,9% față de anul trecut). Nici cărțile electronice (citite doar de 8,5% dintre italieni, -1,1% în ultimul an) nu au compensat reducerea.

Cheltuielile pentru smartphone-uri s-au triplat în zece ani. Valoarea consumului general al gospodăriilor nu a revenit încă la nivelurile de dinainte de criză (-2,7% în 2017 față de 2007), dar cheltuielile pentru smartphone-uri s-au triplat de-a lungul deceniului (+221,6%, pentru o valoare de aproape 6,2 miliarde de euro). în ultimul an), că la calculatoare au crescut cu 54,7%, serviciile de telefonie s-au decontat ca urmare a unei reechilibrari tarifare (-10,4% în perioada 2007- 2017, însă pentru o valoare de aproape 17,5 miliarde euro în ultimul an) iar cheltuielile pentru cărți și ziare au suferit o scădere (-38,8% în deceniu). Per total, în 2017 cheltuielile pentru telefoane mobile, servicii de telefonie și trafic de date au ajuns la 23,7 miliarde de euro.

Diviziunea generațională în consumul media este puternică. Tinerii se deplasează cu agilitate în sistemul de comunicare digitală, exploatând toate oportunitățile oferite mai mult decât oricine altcineva. În rândul persoanelor sub 30 de ani, ponderea utilizatorilor de internet depășește 90%, în timp ce se ridică la 42,5% în rândul celor peste 65. Peste 86% dintre primii folosesc un smartphone, dar doar 35% dintre cei din urmă folosesc. Peste 70% dintre tineri sunt înregistrați pe Facebook și folosesc YouTube, față de aproximativ 20% dintre vârstnici. Mai mult de jumătate dintre tineri consultă site-uri de știri, comparativ cu doar o cincime dintre persoanele în vârstă. Aproape 47% dintre primii se uită la TV web, față de doar 9,5% dintre cei din urmă. Peste 35% dintre tineri ascultă radio prin intermediul telefonului mobil, în timp ce doar 4% dintre cei longevivi o fac. Pe Twitter există un sfert de tineri și un marginal 3% dintre cei peste 65 de ani.

Utilizarea rețelelor sociale în politică este pozitivă pentru 47% dintre italieni. În ceea ce privește rolul jucat de rețelele sociale în comunicarea politică, italienii sunt împărțiți în susținători și detractori aproape egali. 16,8% cred că îndeplinesc o funcție valoroasă, pentru că în acest fel politicienii pot vorbi direct cetățenilor, fără filtre. 30,3% cred că sunt utile, pentru că în acest fel cetățenii își pot spune cuvântul adresându-se direct politicienilor. În schimb, 23,7% cred că sunt inutile, pentru că știrile importante se găsesc în ziare și la televizor, restul sunt bârfe. În fine, 29,2% sunt convinși că sunt dăunătoare, pentru că favorizează populismul prin simplificări, lozinci și injurii adresate adversarilor. Pe scurt, judecățile pozitive privind dezintermedierea digitală în politică sunt exprimate printr-un procent care se apropie de jumătate dintre italieni: per total, 47,1%.

cometariu