Din vârful turnurilor principalelor radiodifuzori naționale, Rai și Mediaset, la orizont se întrezăresc nori amenințători și se referă mai degrabă la serviciul public de radio și televiziune decât la Grupul Segrate. Prima noutate se referă la Viale Mazzini: cu o mișcare fără precedent, dar deloc surprinzătoare, Istat a inclus recent Rai în lista companiilor, așa-numitele „unități instituționale”, care fac parte din sectorul Administrației Publice. Aceasta este o obligație stabilită prin Legea 196 din 2009 în care trebuie incluse „unitățile instituționale care acționează ca producători de bunuri și servicii nedestinate vânzării, a căror producție este destinată consumului colectiv și individual și sunt finanțate prin plăți obligatorii...” într-o listă specială până la 20 octombrie, în conformitate cu detaliile SEC 2010, Sistemul European de Contabilitate, în sectorul specific S13.
Nu este o problemă mică și alarma a declanșat la etajul șapte din Viale Mazzini. De altfel, această noutate perturbă multe argumente și proiecte cu privire la natura nouă și diferită pe care societatea de servicii publice ar trebui, sau ar putea să o asume (a se vedea Legea 220 din 2015). A fi sau nu o companie care activează în cadrul AP este, de fapt, ceva radical foarte diferit de a fi o companie care activează pe piață. Se repropună aceeași anomalie a Rai Way care, în prospectul informativ depus în ajunul listării sale la Bursă, și-a evidențiat caracterul public deși este o companie care acționează și în sfera privată.
O ședință a consiliului de administrație de interes deosebit este programată pentru mâine, miercuri și joia următoare în Viale Mazzini. În consiliul de administrație sunt mai multe probleme: primele preocupări planul editorial, cu toate capcanele problematice care târăsc (de exemplu contractul cu pensionarul Francesco Merlo, dificultățile cu ratingurile Politics, difuzarea de informații în prime time de la Rai Tre); a doua se referă la aprobarea prevederilor privind remunerarea directorilor companiei care, cu excepția contractelor artistice, ar trebui să fie cuprinse în pragul de 240 de mii de euro, în afară de excepțiile anunțate de președintele Maggioni în ședința de supraveghere de săptămâna trecută. Atunci va fi dificil pentru directorii Rai să ignore Problema Istat care, se pare, l-au afectat pe subsecretarul Giacomelli pentru ca acesta să poată interveni pentru eliminarea includerii companiei de pe lista societăților publice.
Dar norul real, mare, care poate fi întrezărit la orizontul Rai se referă la un subiect de o importanță strategică enormă: reînnoirea concesiunii care reglementează relațiile dintre Rai și Stat, care a expirat la 6 mai și a fost amânată la 6 octombrie. Această perioadă de timp ar fi fost utilă pentru activarea „consultării publice” prevăzute de aceeași lege 220 la articolul 5, alin. 3, care, din câte se știe, nu a avut loc. Printre numeroasele probleme de pe acest front, menționăm cea a reducerii substanțiale a duratei preconizate de noua Concesiune (zece ani) care duce direct la miezul scenariului viitorului apropiat în care Rai se va regăsi să funcționeze în aplicarea viitorului Directive comunitare privind redistribuirea frecventelor si, in consecinta, a eventualelor noi modele de utilizare a serviciilor audiovizuale furnizate de Serviciul Public.
Despre această dezbatere sau despre ceea ce intenționează Compania să facă în această direcție, nu s-au primit semnale semnificative dar există speranțe că la următorul consiliu de administrație pot apărea indicii interesante. Pentru a reveni la tema așa-numitului „stâlp de turn” în ultimele zile am revenit să vorbim despre un subiect care a ținut multă discuție: posibila fuziune între Ei Towers și Rai Way. Fără a aduce atingere imobilității absolute a celui de-al doilea pe frontul de fuziuni și achiziții atâta timp cât rămân constrângerile de proprietate prevăzute de lege, primul în schimb, conform celor scrise în Repubblica Affari e Finanza, reiterează logica industrială a fuziunii dintre cele două. companiilor și ar fi demarat un proces de răscumpărare menit să facă capitalizarea mai sustenabilă și să o apropie de valorile Rai Way care, printre altele, în ultima perioadă a văzut stocul s-a decontat la aproximativ 3,50 euro după ce a ajuns , la începutul anului, valorile în jur de 4,70.
Această hotărâre a lui Ei Towers pe frontul fuziunii față de un singur operator, net de actuala, relativă, lipsă de interes a Inwit, pare să adune un larg consens în rândul analiștilor și cine știe dacă întrezărește cineva vreo schimbare la vârful companiei controlate de Viale Mazzini (așteptată în primăvara anului viitor) elemente utile pentru schimbarea geografiei stâlpilor de emisie ai țării noastre. Totul este o temă de utilitate, comoditate, oportunitate unde, probabil, ar putea sau ar trebui să fie politică pentru a marca timpul.
