Acțiune

Carnea sintetică nu este doar o problemă etico-animală, ci o nevoie ecologică

Înlocuitorii de proteine ​​animale sunt cea mai mare revoluție alimentară a vremurilor noastre. Creșterea intensivă a animalelor este una dintre sursele majore de poluare și consum de apă. Bill Gates a avertizat deja despre necesitatea ca lumea să reducă emisiile de carbon. Un cercetător italian a prezentat un startup pentru un proiect de friptură 3D. Acum intră pe teren și Leonardo Di Caprio

Carnea sintetică nu este doar o problemă etico-animală, ci o nevoie ecologică

Auzim adesea despre carne sintetică sau vegetală. Alternative care l-ar putea înlocui pe cea reală, create în laborator și foarte apropiate ca aromă, textură și aport de proteine. Nu este doar o problemă etică a bunăstării animalelor, ci o nevoie ecologică. Leonardo Di Caprio a fost mult timp foarte aproape de toate inițiativele în favoarea mediului care vizează schimbarea sistemului alimentar global în scopul combaterii crizei climatice, a luat teren prin investiții în carne de cultură sau carne sintetică. Pionier al acestui sector este compania Beyond Meat care in 2009 a inceput procesul de recreare a produselor asemanatoare carnii dar de origine vegetala cu fasole, orez, suc de sfecla rosie si, bineinteles, uleiuri vegetale pentru a da senzatia de grasime. Doi ani mai târziu, Patrick Brown, un fost cercetător în biochimie la Universitatea Stanford, a sosit cu Impossible Burger, cu scopul de a obține un rezultat care pare imposibil: provocarea costurilor de producție, a regulilor și a obiceiurilor alimentare.

Durabile, prietenoase cu animalele și foarte asemănătoare cu carnea: înlocuitorii de proteine ​​​​animale reprezintă cea mai mare revoluție alimentară a vremurilor noastre. Cu produse vegetale precum burgerul de la Beyond Meat și cel de la Impossible Food, puiul sintetic din Singapore și fripturile imprimate 3D de la Novameat, cercetările științifice din domeniul alimentar sunt din ce în ce mai aproape de obținerea unui produs care, din punct de vedere al aromei, al texturii, iar parfumul arată ca o carne adevărată.

Oamenii de știință și cercetătorii lucrează pentru a reduce amprenta ecologică și suferința animalelor. Dar nu este doar o chestiune de civilizație și respect pentru viața animală, există și o problemă ecologică cu un puternic impact asupra mediului Creșterea intensivă a animalelor este una dintre sursele majore de poluare împreună cu consumul de apă (numai pentru producerea unui hamburger este nevoie de 2.500). litri de apă). În plus, producția de alimente de origine animală necesită o utilizare mare a resurselor alimentare care nu este compensată de producția de carne, lapte și ouă pentru piață. Apoi este problema etică a sacrificării și, în sfârșit, cantitățile excesive de carne roșie vă pot dăuna grav sănătății.

Problema a fost ridicată cu mult timp în urmă de Bill Gates într-un interviu acordat MIT Tech Review despre necesitatea ca lumea să reducă emisiile de carbon. Printre acestea a citat consumul de carne sintetică, cel puțin în țările bogate. O propunere absurdă pentru iubitorii de carne, dar pentru fondatorul Microsoft, alternativele la carne vor continua să crească și să se îmbunătățească. Și acesta ar putea fi sfârșitul cărnii așa cum o știm noi.

Prin urmare, putem emite ipoteza că, într-un viitor nu prea îndepărtat, s-ar putea să avem pe mesele noastre o friptură care nu nu are carne de vită, un cârnați de porc fără carne de porc, un hamburger fără carne sau chifteluțe.

Printre savanții care ne pregătesc viitorul alimentar se numără și un cercetător și inginer biomedical italian, Giuseppe Scionti, care a prezentat la Barcelona împreună cu startup-ul său Novameat proiectul unei fripturi 3D, realizată din materiale de origine vegetală precum mazărea, algele și sfecla roșie. . Folosind imprimarea 3D obținem o încrucișare de filamente care seamănă cu cele ale unui mușchi animal.

Primul hamburger produs în laborator a fost consumat la Londra în 2013. Datorită muncii oamenilor de știință de la Universitatea Masstricht din Olanda, sub îndrumarea lui Mark Post, care a creat carnea pornind de la celulele stem ale unei vaci și a făcut-o să crească. pentru a forma fâșii musculare, apoi combinate și aromate precum carnea adevărată. Scopul este de a crea țesături care să conțină omega 3 capabile să scadă colesterolul, prevenind riscurile asociate bolilor cardiovasculare.

În septembrie 2019, carnea de vită a fost produsă în spațiu. Experimentul realizat de Stația Rusă, în colaborare cu o companie israeliană, s-a bazat pe utilizarea unei imprimante 3D pentru producerea de țesut biologic pornind de la celulele cultivate pentru prima dată pe planeta noastră. Deși tehnica trebuie încă perfecționată, această realizare a demonstrat posibilitatea de a produce carne direct în spațiu. În decembrie 2020, totuși, Singapore a autorizat vânzarea de nuggete de pui sintetice cultivate de americanul Eat Just. În ianuarie 2021, la Tel Aviv a fost inaugurat „Puiul”, primul loc cu un meniu pe bază de carne crescută în eprubete.

Acestea sunt doar câteva exemple de startup-uri sau cercetători care se angajează să găsească alternative utile pentru a atenua daunele cauzate planetei noastre de producția de carne. Și dacă bătălia la nivel de fond nu a fost încă câștigată, cea formală a câștigat. Bruxelles a respins cererea companiilor din sector de a asocia termenul de carne, hamburger, cârnați sau friptură cu produse de origine vegetală.

În ciuda a ceea ce s-ar putea crede, majoritatea oamenilor care consumă aceste produse nu sunt vegetarieni sau vegani, mai degrabă flexitarieni, adică cei care înlocuiesc pe cât posibil proteinele animale cu cele vegetale sau care caută o alternativă „mai sănătoasă” la carnea de vită sau chiar şi cei cu un suflet mai ecologic. Din acest motiv, companiile încearcă să creeze produse care să arate exact ca carnea: să ofere un sistem alimentar durabil și sănătos.

Ceea ce îngrijorează cel mai mult publicul sunt posibilele repercusiuni asupra sănătății. Potrivit multor nutriționiști, carnea sintetică nu a fost promovată cu brio, deoarece este lipsită de cantități excesive de grăsimi saturate, zahăr și sare. O altă problemă se referă la costurile de producție, care sunt încă foarte mari, dar ar putea fi reduse în viitor datorită îmbunătățirii noilor tehnici.

cometariu