O sută șaizeci de miliarde de euro de finanțare BEI în lupta împotriva schimbărilor climatice, dar doar o treime din italieni sunt suficiente pentru a schimba ritmul. Banca Europeană de Investiții a solicitat să fie printre principalii creditori în lupta împotriva schimbărilor de mediu. Deja astăzi, pe această ipoteză, prezintă un bilanţ măgulitor. În ultimii șapte ani, a susținut investiții de 600 de milioane de euro în întreaga lume. O sumă echivalentă cu PIB-ul Poloniei, spun managerii acesteia. Nu sunt încă pe deplin mulțumiți, totuși, ei pun la îndoială și chestionează opinia publică cu privire la efectele angajamentului lor.
Împreună cu YouGov – o companie de analiză – Banca a publicat rezultatele celui de-al doilea sondaj climatic. Despre modul în care un public numeros de oameni din Europa, Statele Unite și China percep schimbările. COP 3, noua conferință mondială privind clima se deschide la Katowice, în Polonia, pe 24 decembrie. Până pe 14 decembrie vor fi analizate căile cele mai virtuoase pentru atingerea obiectivelor climatice stabilite prin Acordul de la Paris din 2015. Europenii, după revenirea lui Trump în SUA, reprezintă un public fundamental pentru a înțelege încotro mergem, cu ce bani și cu ce grad de încredere. Și nu doar pentru că vorbim de o instituție financiară europeană, ci pentru că popoarele bătrânului continent au fost cele mai hotărâte să urmeze un nou curs.
Se acumulează contradicții, după cum ne spun și protestele franceze din aceste zile. Sondajul arată însă că europenii sunt cel mai preocupați de repercusiunile financiare generate de schimbările de mediu. Ei îi depășesc numeric pe americani și pe chinezi de frică, în ciuda politicilor deloc ecologice ale guvernelor acestor doi giganți. Ei îi intrigă pe americani care se declară optimiști cu privire la beneficiile economice asociate măsurilor de combatere a schimbărilor climatice. Aproape o treime dintre ei -- 26 la sută -- cred că deciziile federale vor fi bune pentru economie. Chinezii încrezători, în prezența SUA, sunt doar 11%.
În panelul european, italienii ies în evidență cu o jumătate convinși că, dacă se decide cu adevărat stoparea afecțiunilor climatice, le va rămâne să suporte costuri mai mari de asigurări, noi costuri cu energia, taxe neașteptate. Doar 4% spun că habar nu au – dacă este pozitiv sau negativ – în fața deciziilor guvernamentale. Dar ies în evidență și condițiile economice de start. 46% cu un venit brut anual sub 12 EUR sunt convinși că bunele practici privind schimbările climatice cântăresc asupra economiei. Cei care câștigă de două ori mai mult și gândesc la fel, sunt în schimb 000%. Este de înțeles de ce banii BEI sunt considerați ineficienți.
Ne confruntăm cu un public diferențiat la scară globală în care lupta împotriva schimbărilor climatice se desfășoară între urcușuri și coborâșuri și rafale autarhice. Statele care au implementat politici și strategii coerente de la Conferința de la Paris se micșorează ca număr. Iar regresia provoacă diferite sentimente în clasele sociale, chiar înainte de economie. Pe de o parte, suntem cu toții siguri că gazele cu efect de seră, cărbunele și utilizarea masivă a energiilor fosile sunt dăunătoare pentru sănătate și pentru planetă. Pe de altă parte, există teama că tot ceea ce poate îmbunătăți lucrurile se bazează doar pe buzunarele contribuabililor.
Are BEI dreptul de a promova astfel de inițiative substanțiale, punând la dispoziție resurse și expertiză? Numai conducătorii nu sunt în măsură să urmeze căi virtuoase. Au obiecte de cheltuieli mici, sunt sfâșiate de viziuni diferite, sunt mobilier pe fotolii care contează. Devine dificil să nu împărtășim opinia Monicăi Scatasta, șefa politicii de mediu la BEI. El spune că doar finanțarea publică, chiar și atunci când vine de la instituții internaționale, nu este suficientă pentru a trasa o cale de încredere. Este nevoie de mai mult. Investitori, antreprenori, forțe economice, toți conștienți că se confruntă cu un joc de epoca care, dacă este jucat bine, se va încheia cu rezultate pozitive.
Finanțarea acțiunii climatice poate genera beneficii și locuri de muncă de lungă durată. Încă o dată, câteva procente găsite în rândul italienilor sunt utile. În următorii zece ani, au spus ei, repercusiunile financiare ale schimbărilor climatice se vor concretiza. 62% dintre cei intervievați se tem de efectele asupra sănătății ale apariției de noi boli sau de agravarea celor existente. Mai mult de jumătate se tem de supraviețuire la inundații, penurie de apă, evenimente extraordinare. 18% văd nevoia să se mute din locul în care locuiesc din cauza poluării mediului. Avem nevoie de bani.
