Acțiune

Brazilia și Peru: un grad de investiție pe două părți

Dacă economia Braziliei resimte efectele politicilor restrictive cu PIB-ul în scădere cu 1,2%, în Peru poziția externă și fiscală solidă susține credibilitatea țării în ciuda trendului economic negativ al materiilor prime.

Brazilia și Peru: un grad de investiție pe două părți

L "Economia braziliană a înregistrat trei trimestre consecutive de tendință de scădere a PIB-ului. Creșterea PIB aproape sa oprit în 2014, situându-se la un modest 0,1%, față de 2,7% anul precedent. Economia Braziliei resimte efectele politicilor monetare și fiscale restrictive care vizează contracararea inflației, scăderii cursului de schimb și deteriorarea finanțelor publice. Cele mai recente prognoze indică o scădere a PIB real de 1,2% pentru acest an, urmată de o redresare limitată (+1% în 2016). Aceste prognoze sunt în concordanță cu cele cuprinse în World Economic Outlook (WEO) al FMI pentru aprilie, care estimează că PIB-ul Braziliei va scădea cu 1% în 2015, în timp ce pentru 2016 prognozează o creștere de 1%.

În aprilie 2015, rata anuală a inflației a crescut la 8,2%, cel mai înalt nivel din 2013, rămânând pentru a patra lună consecutiv peste limita superioară a intervalului țintă (4%, +/-2,5%). Inflația este de așteptat să rămână în partea superioară a intervalului pe tot parcursul anului, terminând-o la 8,2%, înainte de a încetini semnificativ anul viitor, încheind 2016 la 5,5%. În acest context, în primele luni ale anului, Banca Centrală a continuat ciclul restrictiv de politică monetară început la jumătatea anului 2013. În plus, între ianuarie și mai 2015 Realul s-a depreciat cu încă 14% față de dolarul american. Din aprilie 2013 până la sfârșitul anului 2014, Realul a pierdut jumătate din valoarea sa față de dolar., trecând de la 2 la 3 Real : 1 USD, unde FMI a evidențiat o supraevaluare a cursului de schimb real efectiv la sfârșitul anului 2014 (egal cu 85) între 5% și 15%. În primul trimestru al acestui an cursul de schimb real efectiv sa depreciat cu 10%, în timp ce pe termen mediu-lung, moneda este de așteptat să primească sprijin din politicile de ajustare a dezechilibrului lansate recent de Guvern.

În 2014, sectorul public a înregistrat un deficit primar de 0,6% din PIB, comparativ cu un excedent de 1,9% anul precedent. Pentru anul în curs, guvernul și-a stabilit ca obiectiv un excedent bugetar primar de 1,2% din PIB. În ciuda slăbiciunii cererii interne, deficitul de cont curent a crescut la 4,2% din PIB în 2014 (104 miliarde USD), din precedentele 3,4%. În aceeași perioadă, excedentul contului financiar a crescut la 110,7 miliarde de dolari, susținut de ISD (din care 60% din împrumuturi între companii) și investiții străine de portofoliu, determinată de creșterea ratelor dobânzilor și de eliminarea impozitului pe fluxurile de capital pe termen scurt. La sfârșitul lunii martie 2015, Brazilia acumulase rezerve în valută străină pentru o sumă egală cu 354,7 miliarde USD, față de o cerință de finanțare externă estimată la 221 miliarde (rata de acoperire a rezervelor la 1,6).

Toate cele trei agenții majore continuă să evalueze datoria suverană a Braziliei drept „grad pentru investiții” (BBB- pentru S&P, BBB pentru Fitch cu perspectivă negativă și Baa2 pentru Moody's cu perspectivă negativă).

Scenariul se schimbă și Intesa Sanpaolo ne duce în Anzi, partea peruană. Anul trecut, Creștere reală a PIB-ului de 2,4%, a fost mai puțin de jumătate din +5,8% înregistrat în 2013, afectat în principal de situația externă slabă, în special în ceea ce privește piața materiilor prime. În fața slăbirii economiei, Autoritățile peruane au luat o serie de măsuri pentru a susține cererea în ultimele luni, inclusiv reduceri de taxe, investiții în lucrări publice și reduceri ale dobânzii.. Impactul acestor măsuri asupra cererii interne este de așteptat să se simtă mai mult în trimestrele următoare. Analiştii se aşteaptă ca PIB-ul real să crească cu 3,9% în acest an. Creșterea este de așteptat să se accelereze în continuare în 2016 (+5% conform FMI) datorită investițiilor anterioare în minerit. Aceste previziuni par însă excesiv de optimiste fără o redresare reală a ciclului de materii prime și a cererii interne.

Pe cea mai mare parte a anului 2014, rata tendinței inflației a rămas peste limita superioară a intervalului țintă (2±1%), încheind anul la 3,2%. Banca Centrală se așteaptă ca tendința să scadă în jurul valorii centrale a intervalului țintă până la sfârșitul anului. Principala instituție de credit a lăsat neschimbată dobânda de politică, în timp ce a redus de mai multe ori cota rezervelor obligatorii la depozitele în moneda locală (ultima în luna mai), ducând-o la actualul 7,0%, de la 11,5% în urmă cu un an. În ultimii doi ani, nuevo sol a pierdut mai mult de o cincime din valoarea sa față de dolar, crescând de la 2,60 PEN 1: USD la jumătatea anului 2013 la actualul 3,15 PEN. În aceeași perioadă, cursul de schimb efectiv real sa depreciat cu aproximativ 5%, până la 103, deși a rămas peste media sa pe termen lung (99).

În 2014, bugetul de stat a raportat un deficit de 0,1% din PIB (față de un excedent de 2% înregistrat în anul precedent) pentru prima dată din 2010. În acest an, deficitul este de așteptat să crească la 2% din PIB în urma măsurilor de stimulare. Datoria publică, care a scăzut constant în ultimii ani, este limitată, egală cu 20% din PIB în 2014. Balanța de plăți a Peru arată un deficit de cont curent (3,1% din PIB, cifra medie în ultimii cinci ani), determinată în principal de remunerarea capitalului străin investit în ţară. În 2014 fluxurile de capital nu au fost suficiente pentru a acoperi întregul deficit curent, iar balanța de plăți s-a închis cu un deficit de 2,1 miliarde față de excedentul anterior de 2,9 miliarde. La sfârșitul lunii decembrie 2014, rezervele valutare au scăzut la 60,3 miliarde de la 63,2 miliarde. Rezervele au acoperit în mod amplu necesarul financiar extern din 2015, estimat de EIU la 20,4 miliarde (rata de acoperire a rezervelor de 3).

Iată că, în ciuda tendinței negative a materiilor prime, o politică economică consistentă, credibilă și flexibilă, una poziție externă și fiscală solidă (mulțumită unei datorii publice și externe scăzute în raport cu PIB), acoperirea ridicată a cerinței externe garantată de rezervele valutare și de disponibilitatea în Fondul Suveran, susțin ratingul investițional nespeculativ (A3 pentru Moody's, BBB+ pentru S&P și Fitch) atribuit de agențiile de rating datoriei suverane în valută peruană.

cometariu