Există un aer de eșec la Bruxelles. Președintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a prezentat ieri seară șefilor de stat și de guvern ai UE un nou proiect de compromis privind bugetul multianual 2014-2020. Textul încearcă să împace pozițiile exprimate de diferiți lideri în cadrul întâlnirilor bilaterale care au precedat summitul.
Consiliul se va relua la prânz, dar impresia predominantă în rândul delegațiilor este că negocierile nu se vor încheia astăzi. În aceste ore, reprezentanții diferitelor țări examinează noile propuneri.
TĂIEILE DIN CIRCUȚA LUI VAN ROMPUY
Cel mai recent proiect reduce mult reducerile bugetare în politica de coeziune și în politica agricolă comună, dar afectează mai profund alte elemente, în special competitivitatea (cercetare și dezvoltare, rețele de infrastructură).
Reducerea pentru coeziune ar fi de 18,5 miliarde (în loc de cele 29,5 miliarde propuse în primul proiect de compromis), în timp ce reducerea pentru PAC ar fi de 7,8 miliarde (de la 25,5 inițial). Plafonul total de cheltuieli pentru bugetul multianual ar rămâne în orice caz fixat la 973 de miliarde de euro, 1,01% din produsul național brut al UE în ansamblu, ca în prima propunere Van Rompuy. Acest lucru se datorează faptului că reducerile la alte posturi ale bugetului comunitar ar fi majorate. Reduceri de 13 miliarde prevăzute la capitolul „Competitivitate” (care se adaugă la cele 11,6 miliarde deja propuse în primul proiect, total: -24,6 miliarde): acestea sunt programele de cercetare și dezvoltare tehnologică, programul Galileo și „Facilitatea Conectarea Europei”. '.
Van Rompuy sugerează, de asemenea, o reducere cu încă 5,5 miliarde pentru finanțarea pentru acțiunea externă, care a suferit deja o reducere de 6,8 miliarde în prima sa propunere (total: -12,3 miliarde) și încă 1,6 miliarde pentru inițiative de justiție și securitate, asupra căruia ceruse deja reduceri de 500 de milioane de euro (total -2,1 miliarde).
Proiectul Van Rompuy, pe de altă parte, nu afectează cheltuielile administrative ale instituțiilor europene și, în special, salariile funcționarilor. El își propune doar creșterea programului de lucru de la 37,5 ore la 40 de ore pe săptămână, fără a crește salariile.
MERKEL, HOLLANDE ȘI MONTI PESIMISȚI PRIVIND POSIBILITATEA UNUI ACORD SCURT
„Cred că putem merge puțin mai departe, dar mă îndoiesc că vom ajunge la un acord” în timpul acestui summit, a spus cancelarul german, Angela Merkel, la finalul primei sesiuni de aseară. Președintele francez François Hollande a confirmat: „Este probabil să nu existe un acord la acest summit”.
De la începutul summitului de ieri seară, liderii Austriei, Spaniei și Poloniei, împreună cu premierul italian Mario Monti, au ridicat și posibilitatea ca cel puțin încă o întâlnire să fie necesară pentru a încheia înțelegerea. În special, profesorul a spus că „nu ar fi o tragedie să nu reușești: aceasta este o negociere foarte complexă, care are loc o dată la șapte ani, și cred că nu ar fi prima dată când nu a fost închis la prima încercare. Este o decizie care trebuie luată în unanimitate, prin urmare toate țările trebuie să fie de acord”.
Adio AXEI FRANCO-GERMANE: LONDRA SPRIJINĂ BERLINUL
Deocamdată, cel mai nemulțumit pare să fie premierul britanic David Cameron, care trebuie neapărat să aducă acasă neatinsul „reducerii” britanice și o reducere substanțială a bugetului UE pentru a fi alimentat euroscepticii partidului său.
Președintele Parlamentului European, Martin Schulz, se află și el la Bruxelles, participând la negocieri pentru că după Tratatul de la Lisabona se impune aprobarea Adunării de la Strasbourg și pentru cadrul financiar multianual, nu doar pentru bugetul anual. Parlamentul European – din păcate pentru Cameron – este împotriva oricărei reduceri ulterioare în comparație cu propunerea Comisiei Europene.
Adevărata noutate în comparație cu summituri similare din anii trecuți este lipsa unui acord între Paris și Berlin. Axa franco-germană, care cu duoul Merkozy provocase nemulțumire și intoleranță în rândul partenerilor europeni, a fost total inexistentă aseară, Germania insistând asupra unor noi reduceri bugetare de 30 de miliarde (susținute de Londra), iar Parisul hotărât să apere fonduri pentru politica agricolă comună până la capăt.
