Acțiune

Benzina și plafonul de preț: Germania dansează singură, Draghi bagheta, Meloni se gândește la un decret de 25 de miliarde Quater Aid

Draghi certa Berlinul: „Nu ne putem împărți în funcție de spațiul din bugetele noastre naționale” - Între timp, se studiază o nouă măsură împotriva facturilor scumpe

Benzina și plafonul de preț: Germania dansează singură, Draghi bagheta, Meloni se gândește la un decret de 25 de miliarde Quater Aid

Europa nu găsește niciun acord asupra gaz și preț plafon pentru a da un răspuns comun la dragă energie și Germania decide să abordeze problema în mod independent, punându-se efectiv în competiție cu ceilalți membri ai Uniunii. O alegere care a stârnit furia Italiei: „La criză de energie - a comentat Mario Draghi – solicită un răspuns din partea Europei care să permită reducerea costurilor pentru gospodării și întreprinderi, limitarea câștigurilor excepționale realizate de producători și importatori, evitarea denaturărilor periculoase și nejustificate ale pieței interne și menținerea Europei din nou unită în în fața unei urgențe. În fața amenințărilor comune ale vremurilor noastre, nu ne putem împărți în funcție de spațiul din bugetele noastre naționale. În viitoarele Consilii Europene trebuie să ne arătăm uniți, hotărâți, solidari – așa cum am fost în sprijinul Ucrainei”.

Benzina și plafonul de preț: ceea ce a decis Germania

Il guvernul german a decis să finanţeze reducerea de facturi la electricitateși reactivarea propriei dvs Fond de egalizare economică de 200 de miliarde de euro. Practic, cel Germania va repara de la sine a plafon de preț iar toate costurile care depășesc pragul vor fi plătite de stat prin Fond. În termeni europeni, un astfel de răspuns la criză de energieînseamnă un singur lucru: cei care au finanțele în regulă își pot permite să ajute familiile și afacerile să-și plătească facturile, pentru că au loc să își asume noi datorii; țările care au în schimb finanțe mai problematice, precum Italia, rămân abandonate speculațiilor pe piața energiei. Cu un corolar: în felul acesta Berlinul își avantajează companiile de pe piețele internaționale, dând o lovitură severă concurenței. O altă demonstrație a modului în care interesele naționale tind să prevaleze asupra solidarității europene: la fel ca în zorii Covid, când Germania a făcut totul pentru a lua cât mai multe vaccinuri de la sine.

Lipsa de acord în Europa

În fața unui proiect similar al primei economii continentale, este clar că summitul miniștrilor europeni ai energiei programată pentru astăzi este sortită eșecului. Nu există niciun acord, începând cu plafonul general de preț, pe care, evident, germanii îl consideră mai puțin convenabil decât cel național. Așa că orice discuție va fi amânată cel puțin la Consiliul European de săptămâna viitoare de la Praga. Până acum, însă, ruptura dintre Europa de Nord și de Sud este din ce în ce mai evidentă: 15 țări - începând cu Italia și Franța - cer introducerea unui plafon comun al prețului gazului și nu-și ascund iritarea față de mișcarea Germaniei. Cuvintele lui Draghi o dovedesc.

Plafon de preț: propunerea Comisiei Europene

In aceasta poza, Comisia Europeană se deplasează în căutarea unei medieri dificile. Ideea unui plafon generalizat de preț este respinsă ca „riscant și inaplicabil”. Și astfel executivul comunitar își propune să introducă un plafon numai pe gazul rusesc – care, însă, nu este acum aproape niciodată cumpărat de țările UE – e o limită a costului facturilor (imitând efectiv prevederea germană). A doua măsură ar fi posibilă doar prin decuplarea dintre prețurile gazelor naturale și cele ale energiei electrice și țările individuale, spre deosebire de Germania, ar trebui să o finanțeze cu un impozit pe profiturile suplimentare ale companiilor energetice. Dar totul ar fi gestionat la nivel național: impozitul nu ar fi european și la fel pentru toată lumea. Cel mult, ar exista o derogare de la regulile privind ajutorul de stat. Rezultat: țările cu mai mult spațiu bugetar, care cu siguranță nu include Italia, vor putea ajuta familiile și afacerile mai mult decât celelalte. Nimic de-a face cu cererile celor 15 țări care au semnat scrisoarea în favoarea plafonului de preț și care ar dori să creeze un fel de nou „fond de recuperare” pentru energie. Această soluție nu se potrivește celorlalte 12 țări din UE și, prin urmare, nu sunt de acord.

Meloni este cu Draghi și se gândește la un nou decret de 25 de milioane Aid Quater

În acest moment, așadar, răspunsurile la criza energetică pot fi doar naționale. Știrea de ieri că din octombrie în Italia prețul facturilor de energie electrică va crește cu 59%. Viitorul prim-ministru Giorgia Meloni se căsătoresc cu linia de Dragons (lucrează pentru o soluție europeană, tamponând ceea ce este posibil acasă) și dezavuează aliatul Salvini, care în schimb laudă autarhia Germaniei și insistă asupra unui decalaj maxi-bugetar.  

Totuși, drumul pe care Meloni pare să vrea să-l urmeze este cel al a Ajutor trimestrial decret de 25 de miliarde pentru a sprijini economia. Lista măsurilor care trebuie reînnoite cuprinde cel puțin trei puncte: i credite fiscale pentru companiile mari consumatoare de energie trebuie prelungit pentru luna decembrie (cost: 4,7 miliarde); extinde valoarea nominală de 30,5 cenți a accize la benzină, care expiră pe 17 octombrie, ar costa 900 de milioane pe lună; atunci gândește-te la unul reemiterea bonusului de 150 de euro pentru pensionari, lucrători și independenți până la 20 de euro venituri.

Meloni se gândește și la noi ajutoare pentru a ajuta familiile și întreprinderile îndatorate din cauza facturilor. Măsurile posibile pe acest front sunt diferite: moratoriu pe ipoteci și datorii; renegociere și restructurare a sumelor datorate, cu diluarea termenelor de plata; sporirea de rate de facturi; Măsurile de garantare publică oferite de Fondul pentru IMM-uri și de Sace, deja prelungite de guvernul Draghi până în decembrie, sunt și mai extinse.

I Sunt necesare 25 de miliarde pentru toate acestea ar proveni din mai multe surse: 10 din cel mai mic deficit din acest an; alte 10 ar putea, pe cât posibil, venituri suplimentare din impozite (impulsate de inflație) în ultima parte a anului; un miliard avansuri din decretul Aiuti ter, din impozitul pe profiturile suplimentare ale companiilor din surse regenerabile; in sfarsit, cel putin inca 5 miliarde din 8 din soldul impozitului pe extraprofiturile companiilor energetice ar trebui sa ajunga pana in noiembrie (chiar daca este pe rol un recurs al unora dintre ele asupra caruia TAR se va pronunta pe 8 noiembrie si Meloni insasi vrea să schimbe regula) . Toți banii care pot fi folosiți fără a face un alt deficit.

cometariu