Acțiune

BCE, Asmussen: Scopul OMT nu este evitarea falimentului statelor

În fața Curții Constituționale Germane, Asmussen a explicat că BCE intenționează să limiteze achizițiile de obligațiuni guvernamentale de pe piața secundară în favoarea țărilor euro aflate sub stres „la minimum necesar” și „nu va plăti un preț excesiv pentru obligațiuni”.

BCE, Asmussen: Scopul OMT nu este evitarea falimentului statelor

„Nu este scopul nostru să împiedicăm un stat membru euro să intre în insolvență”. Așa a afirmat Joerg Asmussen, membru al Comitetului Executiv al BCE, care reprezintă poziția Băncii Centrale în cea de-a doua zi de dezbatere la Înalta Curte germană asupra planului OMT. BCE, a dat asigurări lui Asmussen, intenționează să limiteze achizițiile de obligațiuni guvernamentale de pe piața secundară în favoarea țărilor euro aflate sub stres „la minimum necesar” și „nu va plăti un preț excesiv pentru obligațiuni”. 

Condiționalitatea cerută de MES și FMI „garantează sustenabilitatea datoriei publice” a țării care o solicită. Pe de altă parte, în vremuri de criză și fragmentare ulterioară a piețelor financiare „măsurile unice care ar trebui să fie bune pentru toată lumea nu funcționează. Dacă prețul de piață este 20 și cineva îți oferă 60 – i-a explicat Asmussen președintelui Înaltei Curți, Andreas Vosskuhle, care a întrebat despre temerile de pierderi de la BCE – nu ar fi logic să-l cumperi la 60. Cred că avem să se asigure că cumpărarea și vânzarea de obligațiuni pe piața secundară rămâne un instrument monetar. Acest tip de intervenție reprezintă „un instrument normal al politicii monetare”. 

Intervenția pe piață s-ar desfășura așa cum era deja preconizat de programul Smp anterior (care însă nu avea condiționalitate) „cerând oferte de la diverși participanți la piață” și fără a stabili un preț țintă. BCE nu va dezvălui dacă și când va cumpăra obligațiuni cu intenția de a rămâne „complet imprevizibilă. Important – a adăugat Asmussen – este că riscul economic rămâne pe piață. Investitorii nu vor avea nicio certitudine dacă cineva își va cumpăra acțiunile, sau când sau la ce preț.” Vosskuhl, la rândul său, a subliniat că condiționalitatea cerută de BCE pentru a începe achizițiile este în prezent „la un nivel foarte abstract” și că „există unele tipuri de angajamente care nu pot fi întotdeauna respectate”. 

Asmussen a cerut cu forță ca „să fie garantată posibilitatea ca BCE să acționeze pe piața secundară a obligațiunilor de stat” pentru că „altfel am fi nevoiți să ne întoarcem către alte segmente de piață: eu, personal – a spus Asmussen – cred că achiziționarea de obligațiuni corporative. este un rău mai rău.” Răspunzând la întrebările președintelui Înaltei Curți, Asmussen a mai explicat că nu este adevărat că BCE își relaxează continuu criteriile de prezentare a garanțiilor la licitațiile de refinanțare, asumându-și astfel riscuri excesive: „Din 2008 - a spus el - au existat au fost 10 reduceri ale criteriilor și 13 înăspriri”.

cometariu