În general, supravegherea și-a îndeplinit rolul asupra băncilor. Și strategia guvernului a dus la o reducere cu 25% a creditelor neperformante din 2015 până astăzi. Acum trebuie să continuăm cu reducerea riscului și să nu renunțăm. Pe scurt, acesta este sensul lungului discurs al ministrului Economiei, Pier Carlo Padoan, într-o audiere în fața comisiei parlamentare de anchetă asupra crizelor bancare.
„Autoritățile de supraveghere – a spus ministrul – au trebuit să facă față unei faze de tranziție care a transferat responsabilitățile la nivel european. A fost unul abilități substanțiale de management de sistem, dar fără aceste schimbări instituționale nu putem exclude cazurile în care acestea au avut loc responsabilităţi importante la nivelul instituţiilor individuale. Nu toate crizele bancare sunt legate de criză, în unele cazuri au existat deficiențe de management”.
„Cadrul de reglementare în materie de supraveghere care a evoluat în Europa în ultimii ani odată cu proiectul uniunii bancare este fără precedent – a continuat Padoan – Supravegherea unică a fost însoțită de sistemul de rezoluție și sper ca în curând să fie însoțită și de sistemul de garantare a depozitelor. . Numai atunci când toți cei trei piloni sunt operaționali vom putea oferi o evaluare a eficacității generale a sistemului de supraveghere. Acest schimbare semnificativă a cadrului de reglementare s-a întâmplat în contextul criza foarte grava, deosebit de relevant într-o țară centrată pe bancă, cum ar fi Italia. Toate acestea au dus la un fel de paradox. Supravegherea s-a mutat la nivel european, dar a devenit mai complexă. Toate acestea măresc timpul în care se poate lua decizii. Între timp, statele naționale s-au trezit având o capacitate operațională mai mică într-un context mai complex. Toate acestea trebuie avute în vedere pentru a face o judecată asupra vigilenței”.
În urma diferitelor crize bancare italiene din ultimii ani, "în niciun caz nu a fost folosită cauțiunea iar deținătorii și deponenții seniori de obligațiuni au fost întotdeauna protejați – a subliniat Padoan – prin punerea lor la dispoziție. mecanisme de împrospătare în favoarea deţinătorilor de obligaţiuni subordonaţi retail. Se estimează că în cele din urmă vor fi rambursate aproximativ 190 de milioane de euro, mai mult de jumătate din total.
Între 2007 și 2013, Padoan și-a amintit: „PIB-ul a scăzut cu puțin sub 10%. Criza a avut repercusiuni asupra băncilor italiene, cu creșterea progresivă a credite neperformantepână când ajunge la cote anormale. În alte țări, crizele bancare au fost cauzate de prăbușirea prețurilor diferitelor active, în primul rând imobiliare, ceea ce a dus mai multe instituții în insolvență. In Italia nu au existat bule de proprietate sau expunere la instrumente toxice. Criza nu s-a manifestat deci brusc, ci treptat”.
Pentru a aborda această situație, actualul guvern și cel precedent „au realizat reforme incisive și proiecte inovatoare – a continuat numărul unu al Trezoreriei – voi indica trei domenii: reforma guvernării (băncile cooperative mai mari au fost induse să se transforme în societăți pe acțiuni); procedurile de insolventa si colectarea datoriilor si dezvoltarea unui piata creditelor neperformante. Strategia pusă în aplicare dă roade: credite brute depreciate au coborât din vârful 361 miliarde înregistrate în 2015 la cele actuale 287 miliarde de euro, care poate fi estimată ținând cont de tranzacțiile deja definite și în curs de finalizare, cu o reducere de peste 25%. După atingerea vârfului din 2015 de 18,2%, raportul dintre creditele brute depreciate și creditele totale a urcat la 14,4%, în timp ce raportul dintre creditele nete și creditele totale a crescut de la 10,9% la 8%.
Acum „trebuie să ne menținem angajamentul de a reduce riscurile din sectorul nostru bancar, începând cu creditele neperformante, urmărind consecvent planul ambițios convenit în Ecofin în iunie anul trecut”, a conchis Padoan.
