Milano, Florența e Bologna sunt cele mai bune trei orașe italiene pentru ceea ce privește mobilitate durabilă, cu toate acestea, cifrele lor sunt încă departe nu numai de cele ale principalelor orașe europene, ci și de mediile comunitare. Acesta este ceea ce reiese din cel de-al treilea raport al proiectului „Optimal Sustainable Mobility Mix” al lui Agici Finanza.
În detaliu, studiul relevă că Milan are o rata de motorizare de 561 de mașini la mia de locuitori, Florența de 528 și Bologna de 614. Media europeană este însă mai mică (513) și unele capitale înregistrează performanțe și mai bune (cum ar fi Londra, cu 488).
Dezechilibrul este mai mare dacă luăm în considerare ponderea deplasărilor urbane cu mașina. În cele trei orașe italiene variază de la 51% (Milano) la 58% (Bologna), comparativ cu o medie europeană de 33%. Puțin deasupra se află Londra, cu 37%, în timp ce Parisul iese în evidență cu 25%.
Aceste cifre corespund unei tendințe opuse în naveta cu transportul public local: Milano are o cotă de 21%, aproximativ dublu față de Florența și Bologna, care călătoresc în jur de 11%, în timp ce media europeană este de 30%, Londra este de 35% și Parisul de 25%.
Dar studiul arată că și la noi cheltuiți mult mai puțin pentru a vă deplasa cu transportul public. În Milano, costul mediu al unui abonament este de 39 de euro, ceva mai mult decât în Florența (35 de euro) și Bologna (36). Media europeană este aproape dublă (61 de euro), cu vârfuri care ne sunt de neconceput precum cele de la Londra (156 de euro) și Paris (75).
Se pare, așadar, că în țara noastră este loc de o creștere a serviciilor față de un angajament financiar mai mare. Din acest punct de vedere, factorul decisiv ar putea fi Plan național de recuperare și reziliență (Pnrr), care alocă resurse pentru 2,4 miliarde de euro cu scopul de a debloca achiziția a 3.360 de autobuze „cu emisii reduse” până în 2026.
Dar călătoria către mobilitatea durabilă este mai complexă și necesită intervenții de sistem mai ample. În special, Agici identifică trei „tendențe evolutive” pentru viitor:
- dezvoltarea sistemelor interoperabile pentru managementul reumpleri electrice;
- răspândirea servicii de partajare a vehiculelor electrice (nu doar mașini, ci și biciclete, trotinete și trotinete);
- ameliorarea servicii de conectivitate și informații distribuite pentru a optimiza munca companiilor care se ocupă de mobilitatea durabilă.
În cele din urmă, studiul calculează pentru 21 de orașe italiene indicele de mobilitate durabilă (Ims), un instrument de sprijin pentru administrații și operatori care - evaluând 42 de indicatori împărțiți în 7 macro-arii - oferă o reprezentare sintetică a stării de mobilitate cu un scor de la zero la 100.
Iată clasamentul complet:
