Băncile germane au tras un semnal de alarmă că decizia Austriei de a-și retrage sprijinul pentru obligațiuni de la banca proastă a lui Hypo Alpe Adria, Heta, ar putea deschide calea unui val de procese din partea fondurilor speculative precum cele care au ținut l 'Argentina în instanţă ani de zile.
Guvernul austriac a decis să nu mai finanțeze Heta, cel puțin deocamdată, pe 1 martie, spunând că nu va mai folosi banii contribuabililor pentru a finanța banca proastă. Mișcarea i-a lăsat pe proprietarii datoriei de 10,2 miliarde de euro a Heta, care este garantată de mica regiune Carintia, în stagnare, în timp ce guvernul austriac refuză să o susțină în continuare.
„Austria a pus sub semnul întrebării garanțiile de stat”, a spus Michael Kemmer, directorul general al Asociației Băncilor Germane, grupul industrial cunoscut sub acronimul său german BdB. Iar ministrul german de Finanțe, Wolfgang Schaeuble, a mers săptămâna trecută la Viena pentru a discuta oficial chestiuni europene, dar în realitate afacerea Hypo Alpe Adria, care vede băncile germane puternic implicate.
Dar să mergem în ordine. Există o alarmă bancară care vine din inima zonei euro, din mica republică alpină Austria și, mai ales, din regiunea și mai mică a Carintiei. Un episod care nu trebuie trecut cu vederea pentru posibilele sale efecte de domino. Totul a început când ministrul de Finanțe, Hans Jörg Schelling, de acord cu premierul social-democrat, Werner Faynmann, a refuzat să susțină din nou banca proastă Heta aparținând institutului Hypo Alpe Adria. Guvernul central, după ce a plătit nu mai puțin de 5 miliarde de euro, a spus destule. Contribuabilii austrieci au dat deja, acum ține de cei care au investit banii în fosta bancă a lui Joerg Haider, politicianul de extremă dreapta care a fost însuși guvernator al Carintiei și și-a dat drumul băncii în Balcani cu operațiuni foarte riscante. . Haider a murit apoi în urma unui accident de mașină, care a avut loc noaptea în octombrie 2008, în zona Klangenfurt.
Banca din Carintia ar fi dezvăluit o pierdere de 7,6 miliarde de euro, declanșând „capitularea”, așa cum o cer noile reguli europene. Viena se apără afirmând că nu face altceva decât să anticipeze regulile europene, care ar trebui să intre în vigoare în 2016, astfel că pierderea va cântări nu numai băncii și acționarilor, ci și creditorilor. Mai intai obligatarii juniori, apoi seniorii si apoi titularii de cont cu singura exceptie a celor garantati sub 100 de mii de euro. Unele estimări vorbesc de pierderi egale cu 40% din capitalul investit. O lovitură mare chiar și pentru investitorii cu umeri puternici. Printre acestea ar putea fi și bănci germane implicate, care de fapt amenință deja să depună recurs. Dar investitorii implicați în pierderi ar putea fi mult mai mulți.
Dexia, institutul franco-belgian, care pare să fie printre excelentele victime ale crizei financiare, a anunțat pe 6 martie, după închiderea burselor de valori, că deține 395 de milioane de euro în obligațiuni de la defunctul Hypo Alpe-Adria-Bank austriac. International, avertizând că ar putea fi obligată să-și pună deoparte rezerve pentru a se acoperi împotriva pierderilor probabile. Anunțul a venit la doar câteva zile după ce autoritățile din Viena au declarat că vor impune pierderi deținătorilor de obligațiuni Hypo Alpe, chiar și celor acoperiți de garanții din partea guvernului regional din Carintia. Dexia, controlată încă în proporție de 94% de Paris și Bruxelles, a subliniat că valoarea provizioanelor va fi „determinată pe baza evoluțiilor viitoare în materie”.
Între timp, Hypo Alpe Adria, după vânzarea către BERD, banca pentru dezvoltarea și reconstrucția Europei de Est cu sediul la Londra, pentru 200 de milioane de euro de sucursale din Balcani, a încetat să mai fie o bancă cu sucursale. Vorbim deci despre banca rea, numită Heta, a Hypo Alpe Adria a cărei datorie în acest moment revine în întregime pe mica Carintie. Jeremy Warner, jurnalist financiar al ziarului British Telegraph, a lovit zero: „Hypo va falimenta Carintia, o mini-Grecie care se termină prost în inima Europei”.
Articolul a făcut, evident, mult zgomot în lumea financiară înfundată a Vienei, care este un centru bancar important pentru Europa de Est. Mișcarea surpriză a ministrului austriac de finanțe a dus la o scădere cu patru crestături a ratingului de credit al Carintiei. Agenția de rating Moody's a retrogradat datoria Carintiei pe 6 martie de la A2 la Baa3, cu o perspectivă negativă. Acum Carintia, cu un buget anual de 2,2 miliarde de euro si doar 560 de locuitori, se trezeste sa garanteze 11 miliarde de datorii ale Hypo Alpe Adria sau, mai bine spus, bancii proaste Heta. Misiune imposibilă, desigur.
Guvernatorii altor Țări sunt pe calea războiului din cauza efectelor de domino pe care decizia Guvernului le-ar putea avea asupra celorlalte regiuni regionale Hypo Alpe Adria, dintre care unele nu navighează în ape calme. Guvernatorii încearcă să determine guvernul central să dea înapoi, dar până acum fără succes. Guvernul de coaliție de la Viena pregătește un pachet bugetar de 6 miliarde de euro pentru a relansa consumul și încetinirea economiei. Evident, fie se finanțează manevra, fie se dau garanții băncii proaste a Hypo Alpe Adria. Deocamdată, Viena pare să fi ales popularitatea contribuabililor mai degrabă decât o apărare totală a investitorilor, dintre care unii par a fi fonduri speculative.
