Acțiune

Astrazeneca-Italia: războiul vaccinurilor în 4 puncte

Ce se întâmplă între Astrazeneca și Italia? De ce a blocat premierul Draghi exportul de vaccinuri? Ce vor face alte țări? Iată tot ce trebuie să știi.

Astrazeneca-Italia: războiul vaccinurilor în 4 puncte

Între Astrazeneca și Italia a izbucnit războiul vaccinurilor. Prim-ministrul Mario Draghi anunțase acest lucru în perioada 25-26 februarie, în cadrul Consiliului European - ținut prin videoconferință - solicitând Comisiei UE restricții mai stricte la exportul de doze produse în UE. „Companiile care nu își respectă angajamentele nu trebuie scuzate”, a spus prim-ministrul cu acea ocazie. 

FAPTELE

Mai puțin de o săptămână a trecut de la vorbe la fapte. Ieri, joi 4 martie, Italia a făcut-o a blocat exportul a peste 250 de mii de doze a vaccinului Astrazeneca, umplut în uzina Catalent din Anagni și destinat să călătorească câțiva kilometri până în Canberra, Australia. Mai mult, Draghi poate să fi condus drumul, în condițiile în care poziția Italiei ar putea fi în curând imitată de alte țări. Chiar și Franța „ar putea face același lucru”, a anunțat ministrul transalpin al sănătății, Olivier Veran, într-un interviu cu bfmtv. „Suntem în discuții strânse cu italienii pentru a avea o abordare europeană în acest sens”, a adăugat el. 

Oprirea impusă de Draghi, în concert cu Bruxelles-ul, reprezintă un prim, puternic, răspuns la întârzierile de producție – și în consecință de livrări – stabilite în mod repetat de Astrazeneca. Pe 22 ianuarie, compania britanic-suedeză a anunțat o reducere cu 60% a livrărilor către UE în primul trimestru al anului 2021. Ulterior, după o serie de discuții, reducerea a fost limitată la 25%, dar schimbarea planurilor afectează în continuare eficacitatea campaniilor de vaccinare în toată Europa, inclusiv în Italia. 

Anunțul reducerilor provocase deja o reacție dură din partea instituțiilor UE, care acuzaseră Astrazeneca că deturnează o parte din vaccinurile produse în Bătrânul Continent în afara granițelor UE. CEO-ul companiei farmaceutice, Pascal Soriot, a negat însă suspiciunile.

REACȚIA AUSTRALIEI

Australia, cel puțin pentru moment, dă dovadă de înțelegere: „În Italia oamenii mor cu 300 de oameni pe zi: deci pot înțelege cu siguranță nivelul ridicat de anxietate din Italia și din multe țări din Europa. Sunt într-o situație de criză nestăpânită. Aceasta nu este situația în Australia”, a declarat prim-ministrul australian Scott Morrison. 

„Aceasta este o demonstrație a cât de bine continuă să se descurce Australia în comparație cu disperarea altor țări”, a spus ministrul australian de Finanțe, Simon Birmingham, adăugând totuși că „ar fi preferat ca această decizie a Italiei să nu fie. Lumea se află pe un teritoriu neexplorat și nu este de mirare că unele țări rupe regulile atunci când se află în aceste condiții”. Ministrul Sănătății, Greg Hunt, a explicat că Canberra a făcut-o a cerut Comisiei să revizuiască decizia.

REGULILE

Oprirea exportului de vaccinuri produse în țara noastră a fost posibilă grație „mecanism temporar de transparență și autorizare”, o prevedere comunitară care a intrat în vigoare la 31 ianuarie, care impune companiilor farmaceutice care produc în UE să cere o autorizatie să-și vândă și să-și exporte preparatele în țări terțe. Fiecare companie trebuie să completeze o cerere pentru a fi depusă în țările în care este fabricat sau ambalat vaccinul care conține anumite informații specifice. În primul rând: totalul dozelor deja exportate și al celor care urmează să fie exportate. 

Guvernul care primește cererea informează Comisia UE că este chemat să își exprime o opinie în această privință. În acel moment, însă, ultimul cuvânt aparține guvernului național, care alege dacă autorizează sau nu exportul de vaccinuri. Bruxelles nu avea nicio importanță de a face pe decizia luată de Executivul nostru. Conform Financial Times de fapt, Italia a comunicat UE decizia de a bloca exportul de vaccinuri deja săptămâna trecută. Comisia avea competența de a respinge decizia, dar nu a făcut-o. 

Mecanismul temporar de transparență și autorizare a fost introdus, printre altele, tocmai pentru a preveni repetarea tensiunilor trăite în ianuarie cu Astrazeneca, acuzată de Bruxelles că favorizează distribuirea vaccinurilor în țări non-UE, precum Regatul Unit.

MOTIVELE NR 

Trei motive care l-au determinat pe Draghi să spună nu. Ministerul de Externe le-a indicat pe rând. Motivul numărul unu: Australia nu este considerată o țară „vulnerabilă”: are în medie 8 infecții noi pe zi. Pe tot parcursul pandemiei, a avut 29 de cazuri de Covid-19, mai puțin decât infecțiile înregistrate de Italia într-o singură zi în timpul vârfurilor primului și celui de-al doilea val. Numărul total de decese este de 909. Motivul numărul doi: dozele nu pot fi exportate având în vedere „persistența penuriei de vaccinuri în UE și Italia și întârzierile în furnizarea de vaccinuri de către AstraZeneca către UE și Italia”. Trei: prea multe vaccinuri au părăsit deja Europa. De altfel, ministerul vorbește despre un „număr mare de doze de vaccin supuse cererii de autorizație de export față de cantitatea de doze furnizată până acum în Italia și, mai general, în țările UE”. Al doilea Republică, „solicitarea sosit de la Catalent de a exporta o cantitate mare de fiole nu este singura: mai este una primită de guvernul nostru pentru 500 de doze”. 

cometariu