„Cred că există loc pentru un plan care să îmbunătățească piața financiară italiană, nu mă refer la un Act financiar, ci la ceva similar care poate contribui la relansare”. Acest lucru a fost anticipat astăzi de Michele Calzolari, președintele Assosim, într-o întâlnire cu jurnaliștii cu ocazia ședinței anuale a asociației care a nominalizat noile organe de conducere. Asociația Italiană a Intermediarilor de Valori Mobiliare a anunțat că lucrează la o propunere care urmează să fie prezentată Guvernului, care merge în direcția identificării instrumentelor adecvate care să permită relansarea pieței financiare italiene.
Reflecția, care este deschisă de ceva vreme, este și mai mult în lumina recentului anunț al fuziunii dintre Bursa de Valori din Londra și Deutsche Boerse. „Se naște un jucător cu caracteristici importante în instrumente derivate și post-trading, dar nu este clar ce rol va juca componenta italiană”, a comentat Calzolari, indicând marea tradiție a venitului fix și tema small caps ca domenii de valorificat. Pe de altă parte, accesul la piața de capital al întreprinderilor mici și mijlocii care alcătuiesc coloana vertebrală a sistemului nostru antreprenorial a fost de multă vreme o provocare majoră pentru întregul sistem. Pe acest front, există deja inițiative care urmăresc să aducă companiile mai aproape de instrumentele de piață, precum programul Elite al Borsa Italiana. Cu toate acestea, mai este mult de făcut și pe partea cererii, adică pe partea investitorilor. Este suficient să spunem că, potrivit datelor dintr-un studiu Carefin citat de Assosim, rata de avort a unei listări pentru IMM-uri aflate deja în faza de roadshow și booking building este de aproximativ 50%. Unul din doi se retrage. În alte țări, este de aproximativ unul din patru. Și asta, explică Assosim, se datorează faptului că nu avem investitori autohtoni.
Și tocmai pe acest front, pe crearea unei cereri mai solide, se vor articula unele dintre propunerile pe care le va prezenta Assosim, lucrând la elaborarea unui document de poziție. Una dintre ideile aflate în discuție este propunerea de introducere a mecanismului Isa în Italia, folosit deja pe piața anglo-saxonă și care a permis extinderea sa puternică. Este un sistem care permite unei persoane fizice să-și aloce investițiile în IMM-uri, beneficiind de scutirea de impozitare a dividendelor și a câștigurilor de capital. Mecanismul funcționează până la o sumă maximă de bani investită și împotriva unui blocaj (angajamentul de a nu vinde acțiunile) de un anumit număr de ani (în Anglia este de patru, se gândește Assosim la un interval de timp de la trei ani în sus). Stimulentul ar putea fi apoi ajustat de-a lungul anilor în funcție de viteza de consolidare a pieței și ar putea fi extins și la fondurile de investiții dedicate IMM-urilor. „De îndată ce bursa își va reveni – a subliniat Calzolari – costurile stimulentului vor fi recuperate pe plan fiscal”. Totodată, o a doua propunere aflată în studiu este introducerea obligatorie a unui broker corporativ astfel încât să existe activitate de cercetare independentă și pe titlurile de valoare pentru IMM-uri: astăzi există companii listate asupra cărora nimeni nu face cercetări.
Vremurile cer însă ca o masă mult mai largă să fie deschisă. „Am avut o luptă lungă pentru Taxa Tobin – a amintit Calzolari – dar acum este acolo și astăzi problema este să depășim acest concept spre o revizuire de ansamblu a sistemului”. Nu numai că este necesară o revizuire amplă a sistemului de stimulare, dar este oportun să punem pe masă problema generală a unei mai mari pregătiri financiare, precum și tema dezvoltării operatorilor și investitorilor instituționali, începând cu industria fondurilor de pensii care ar trebui să crească și să preia un rol mai prezent în peisajul financiar intern. Dacă în Italia, a subliniat Assosim, media fondurilor de pensii deschise este investită în titluri autohtone cu mai puțin de 1% (în conformitate cu reperul de referință), în alte țări a îndeplinit o funcție de susținere a pieței financiare ajungând în momente de criză, ca și în cazul Japoniei, să fie investit până la 24% în acțiuni japoneze. „Uniunea Piețelor de Capital (planul Uniunii Europene de mobilizare a capitalului în Europa, ND) – a conchis Calzolari – ar trebui văzută de toată lumea ca un pas important la care toată lumea trebuie să ajute”.
