Giovanni Pitruzzella, președintele Autorității pentru Concurență și Piață (Agcm) și-a exprimat opinia în fața Comisiei de Activități Productive a X-a a Camerei cu privire la SEN (Strategia Energetică Națională) și la principalele probleme legate de energie.
„Efectul crizei economice a dus la o scădere a consumului (în special industrial) prin creșterea ponderii costurilor fixe în bilanţurile companiilor de producţie. Pe de altă parte, dezvoltarea centralelor din surse regenerabile (Er) (care vizează atingerea obiectivelor comunitare ale așa-numitului 20-20-20) a contribuit atât la înlocuirea în continuare a producției tradiționale, cât și la împovărarea costului final al energiei cu un serie de taxe aferente stimulentelor pentru SRE”.
Din punct de vedere al costurilor cu energia, Agcm a subliniat că 50% din generarea de energie electrică este un aspect particular al țării noastre folosind gaz metan scump (alte țări europene pot folosi cărbunele și energia nucleară).
Agcm, ținând cont de promisiunea Guvernului Renzi de a reduce cu 10% costul facturilor pentru IMM-uri, o intervenție cu un cost estimat de 1,4 miliarde de euro pe an, a propus o soluție: completarea acestor taxe la menajerele de utilități. „O transferare a taxelor mai mari către consumatorii casnici – apare scris într-o notă – ar permite de fapt colectarea de resurse prin denaturarea minimă a mecanismelor concurenţiale şi, prin urmare, evitând, de exemplu, ca noile concesii avute în vedere să denatureze şi mai mult concurenţa între companiile de marimi diferite. [..] Ar fi întotdeauna posibil, de altfel, să se corecteze efectul acestor impozite mai mari prin luarea în considerare a veniturilor consumatorilor, prevăzând forme de scutire asupra veniturilor mai mici imputate cu impozitul general”.
Cu alte cuvinte, dacă se aplică ceea ce este indicat de Agcm cu privire la tarifele de sistem plătite de utilizatorii casnici, o majorare de 50 € a componentei A3 la factura internă „standard” (tariful D2, 2.700 kWh/an) ar crește costul total de la actualul 518 EUR la 573 EUR pe an (luând în considerare și TVA-ul de 10% care cântărește pe A3), dar, mai presus de toate, ar extinde și mai mult gama de componente „de trecere” și ar reduce și mai mult partea din factură pe care companiile pot „juca” operand pe piata libera. Singurul preț al energiei care de la un deja redus cu 40% din factura internă s-ar coborî la puțin 36%, îngreunând și mai mult prezentarea de oferte care să atragă consumatorul să părăsească piața protejată.
