In Africa, între 2009 și 2019, cel conexiune în bandă largă a contribuit la creșterea PIB-ului cu aproximativ 1.120 miliarde de dolari. El o scrie într-un reportaj Centrul de studii Tim, precizând că patru țări au obținut cele mai mari beneficii: Africa de Sud (462 miliarde), Egipt (283), Nigeria (204) şi Algeria (158). Urmează, la o anumită distanță, un alt grup de economii alcătuit din Maroc (88 miliarde), Libia (88,5), Tunisia (48,8), Angola (41) şi Kenya (27,6).
Raportul citează ca exemplu cazul Africii de Sud, unde, între 1995 și 2017, „fiecare creștere cu 10% a consumului internațional de lățime de bandă a dus la o creștere cu 0,15% a PIB pe cap de locuitor”.
În lumina acestor date, potrivit lui Tim, investițiile viitoare în extinderea benzii și a conectivității internaționale ar putea duce la a creșterea PIB-ului african pe cap de locuitor cu atât mai mult: estimările vorbesc despre o creștere între 0,42 și 0,58% în primii 2-3 ani de la construirea noilor infrastructuri.
În ceea ce privește ocuparea forței de muncă, continuă raportul, în domeniile legate de fibră în bandă largă există o creșterea ocupării forței de muncă între 2,2 și 8,2%. „Acest efect – citim în raport – este mai mare pentru persoanele care locuiesc foarte aproape de rețea (la o rază de 200 de metri) sau în zone urbane, conform studiilor efectuate în ultimii ani la nivel internațional”.
În orice caz, Africa se caracterizează prin niveluri de digitalizare care nu sunt omogene: în opt țări (Maroc, Algeria, Mauritius, Capul Verde, Botswana, Gambia, Africa de Sud, Egipt și Tunisia) procentul de utilizatori conectați este mai mare decât media mondială; în același timp, însă, procentul total al familiilor cu acces la Internet este egal cu 14,3%, în timp ce persoanele care navighează pe internet sunt de 28,6%, iar penetrarea abonamentelor fixe în bandă largă este de doar 0,5%. În ceea ce privește banda largă mobilă, procentul persoanelor abonate este de 32,1%, mai puțin de jumătate din media mondială, care este de 75%.
