Nu numai minunile bodoniene. Expoziția își propune să recreeze, să revigoreze lumea culturală, economică și instituțională, curțile italiene și europene, care la Bodoni l-au găsit pe meșterul-artist capabil să dea formă de carte instanțelor, ideilor și idealurilor lor. Lui îi va fi dedicată o amplă expoziție – posibilă cu contribuția decisivă a Fundației Cariparma – și amenajată, din 5 octombrie 2013 - 12 ianuarie 2014 in unele dintre cele mai fascinante spatii monumentale din oras: Biblioteca Palatina, Teatrul Farnese si Galeria Nationala, medii care singure merita vizitate.
Vom putea admira rafinatul si elegantul Edițiile Bodonian și, cu ele, mărturiile întregului proces de creație și apoi de comercializare a capodoperelor care, atât pentru conținut, cât și pentru calitatea tipăririi, au fost căutate de curțile, academiile, bibliotecile și intelectualii Europei la cumpăna dintre secolele al XVIII-lea și al XIX-lea. Și tocmai lui „Bodoni, mediile culturale și curțile” îi este rezervată una dintre cele două secțiuni ale expoziției.. Primii pași în tipografia tatălui său în Saluzzo natal, apoi transferul la Roma și munca la tipografia Propaganda Fide vor fi retrăiți în scenografia evocatoare a unor medii mai puțin cunoscute a Teatrului Farnese.
Ulterior sosirea la curtea din Parma, printre cele mai „iluminate” și internaționale din Italia fragmentată a vremii.
Și din acest moment totul se schimbă: nu mai este el cel care merge să se prezinte la diferitele curți europene, ci regii, papii și principii sunt cei care merg la Parma, în „Stamperia” lui, pentru a comanda sau a-și asigura râvnitele ediții.
Bourbonii și apoi Murat vin sau își trimit emisarii din Napoli, la fel ca și Bourbonii Spaniei și Împăratul, sau Napoleon însuși. La fel și, de la Milano, Eugenio Beauharnais vicerege al Italiei și, împreună cu el, mediul cultural care și-a avut epicentrul la Brera.
De-a lungul călătoriei sale, la fel ca și puternicul Bodoni, a fost referința pentru lumea culturală și intelectuală, pentru scriitori, gânditori, istorici de calibrul lui Parini, Monti, De Azara, Alfieri și mulți alții: a putut să le dea ideile. nu numai fizica, transpunându-le în cărți de o mare eleganță și rigoare, dar și larg răspândite. Această magnifică „frescă a unei epoci” a istoriei italiene, cu luminile sale și umbrele sale inevitabile, trăiește expusă, în interiorul sălii monumentale neoclasice a Galeriei Naționale, grație priveliștilor și portretelor personalităților care au animat viața și politica economică. ale vremii creați de mari artiști, Goya în primul rând, dar și Anton Raphael Mengs, Angelica Kauffmann, Pompeo Batoni, Francois Gerard și mulți alți artiști deja prezenți în colecțiile ducale printre care Andrea Appiani, Antonio Canova, Bernardo Bellotto, Robert Hubert.
De la mediu, la forja maestrului, sau mai bine zis la „Fabrica de carte perfectă” este rezervată celeilalte secțiuni mari a expoziției; în mediul evocator al Galeriei Petitot a Bibliotecii Palatine sunt expuse mai întâi capodoperele care spun povestea cărții tipărite: de la Biblia Gutenberg de la mijlocul secolului al XV-lea până la cele mai importante ediții ale tipografiei europene. Apoi Bodoni și revoluția sa în gust și tehnică. Aici, instrumentele de turnare a personajelor principale și alcătuirea textelor, primele ediții dar mai ales cele mai frumoase exemplare ieșite din presele bodoniene, scot în evidență, recurgând și la utilizarea inteligentă a instrumentelor multimedia, cât de radical este sa" revoluție” în istoria artei tipografice. O revoluție care este rezultatul, după cum bine documentează expoziția, a unei atenții obsesive la fiecare etapă a lucrării, mereu cu obiective de calitate și eleganță extrem de ridicate. De la alegerea, și concepția, a personajului tipografic (și astăzi „Bodoniul” inspirat din personajele pe care le-a creat este printre cele mai folosite), până la compoziția grafică, până la îmbunătățirea tehnicilor de imprimare pe hârtie natural foarte selecționată, dar și suporturi speciale precum mătasea și pergamentul. Și din nou atenția la gravuri; adevărate capodopere de artă. În sfârșit, imprimarea color și legăturile de o eleganță sobră, perfectă.
Dar geniul bodonian se dezvăluie și în ceea ce vom defini astăzi drept marketingul prețioaselor sale ediții. Afirmația sa mândră „Vreau doar lucruri magnifice și nu lucrez pentru vulgaritatea cititorilor” este celebră. Cu toate acestea, era perfect conștient de faptul că cartea, oricât de perfect ar fi un obiect, își găsea – atunci ca și acum – adevărata viață doar în mâinile cititorilor. Iar norocul lui confirmă cât de bine a știut să-i convingă să cumpere.
Bodoni prințul tipografilor în Europa Iluminismului și a lui Napoleon (1740-1813)
Parma, Biblioteca Palatină (Galeria Petitot) și Galeria Națională
Palazzo della Pilotta, Str.da alla Pilotta, 3
5 octombrie 2013 - 12 ianuarie 2014
