Forumul „Ville Venete Re-Thinking” a avut loc pe 28 aprilie 2026, la Castelul San Salvatore din Susegana (Treviso): un eveniment strategic menit să redefiniască rolul vilelor venețiene în cadrul dinamicii economice, culturale și teritoriale contemporane. Numeroase persoane au participat, primind cu interes atât sesiunile plenare de dimineață, cât și cele de după-amiază.
Evenimentul a început cu o fază instituțională, cu saluturi și o introducere la Forum susținută de Isabella Collalto – Președinta Asociației Vilelor Venețiene – dedicată încadrării strategice a inițiativei, în cadrul căreia reprezentanții asociației promotoare și ai instituțiilor regionale au subliniat necesitatea unei noi abordări a gestionării patrimoniului cultural al provinciei Veneto. Vilele venețiene au fost prezentate nu ca simple bunuri arhitecturale de conservat, ci ca noduri ale unui sistem teritorial integrat, capabil să genereze valoare economică, socială și de mediu.
Prezentarea centrală a cercetare „Renașterea vilelor venețiene”, dezvoltat de The European House Ambrosetti, care a constituit nucleul analitic al proiectuluiStudiul a introdus o analiză cantitativă a sistemului de vile, estimând impactul economic total la aproximativ 630 de milioane de euro și identificând principalele sectoare implicate: turism, agricultură, ospitalitate, evenimente și industrii culturale. Cercetarea a propus o schimbare de paradigmă metodologică, în care patrimoniul cultural a fost tratat ca un activ economic măsurabil și o componentă activă a dezvoltării regionale.
Programul a continuat apoi cu o serie de paneluri tematice care au explorat diversele dimensiuni ale proiectului. Primul panel s-a concentrat pe Vilele Venețiene ca infrastructuri economice, analizând modele de gestionare antreprenorială a patrimoniului și potențialul vilelor ca întreprinderi culturale multifuncționale. Un al doilea panel a abordat tema turismului de patrimoniu și a sustenabilității, cu un accent deosebit pe redistribuirea fluxurilor turistice și rolul vilelor în combaterea turismului excesiv prin punerea în valoare a zonelor interioare și promovarea formelor lente și răspândite de turism.
Aceasta a fost completată de prezentări la care au participat reprezentanți ai Ministerului Culturii, Ministerului Afacerilor și Made in Italy și Regiunii Veneto, menite să discute modelele de guvernanță pentru patrimoniul distribuit și instrumentele de politici publice necesare pentru a sprijini transformarea propusă. În acest context, a apărut necesitatea unei coordonări pe mai multe niveluri între instituții, entități private și părți interesate locale. O altă oportunitate pentru o analiză aprofundată s-a concentrat pe economia circulară aplicată patrimoniului cultural. Vilele venețiene au fost interpretate ca centre teritoriale capabile să integreze agricultura, producția locală, ospitalitatea și evenimentele culturale, generând un sistem economic circular în care valoarea produsă a rămas în teritoriu. Această abordare ar consolida legătura dintre patrimoniu, identitatea locală și dezvoltarea durabilă. Programul a inclus, de asemenea, prezentarea unor studii de caz și a unor mărturii practice din partea proprietarilor de vile, a administratorilor și a profesioniștilor din industrie, care au împărtășit experiențe concrete de valorificare și gestionare a patrimoniului. Aceste contribuții au evidențiat atât oportunitățile, cât și provocările asociate cu transformarea vilelor în întreprinderi culturale, subliniind importanța sustenabilității economice și a capacității de management. În cele din urmă, a fost reafirmată viziunea unui sistem integrat, în care vilele venețiene nu ar mai fi elemente izolate, ci parte a unei rețele teritoriale capabile să genereze o dezvoltare pe scară largă. Astfel, Forumul a apărut ca un laborator pentru inovare politică și teritorială, unde cercetarea economică, guvernanța instituțională și actorii locali au convergut pentru a defini o nouă paradigmă pentru valorificarea patrimoniului cultural. Proiectul „Ville Venete Re-Thinking” reprezintă, așadar, o încercare structurată de a transforma patrimoniul istoric într-o pârghie pentru dezvoltarea durabilă, punând bazele unui model care poate fi replicat în alte contexte europene caracterizate de un patrimoniu extins.
Toate datele pe scurt, din cercetare
- Scenariul turismului de patrimoniu în Italia
Top 10 țări din UE după cheltuielile turistice (milioane de vizitatori), 2025
(Valori indicative inserate în grafic)
- Italia
- Franța
- Spania
- Germania
- Țările de Jos
- Austria
- Grecia
- Portugalia
- Belgia
- Irlanda
Top 10 regiuni italiene pentru turism cultural, peisagistic și de plajă
(valori procentuale pe totalul tipurilor de turism, 2023)
- Lombardia
- Veneto
- Trentino Alto Adige
- Lazio
- Toscana
- Piemonte
- Umbria
- Emilia-Romagna
- sicilia
- Friuli Venezia Giulia
*Veneto este prima regiune din Italia ca număr de clădiri istorice
PIB-ul frumuseții: ce valoare economică și socială permit vilele venețiene?
Cifre cheie pentru ecosistemul vilelor venețiene (estimări 2025)
- 892 de vile venețiene studiate
- 4.137 de zile deschise publicului
- Valoare adăugată de 231 de milioane de euro
Venituri generate de ecosistem (2025, Veneto)
total: 361 milioane de euro
Distribuție:
- Producția agricolă
- evenimente
- Ospitalitate
- Activitati culturale
- Închirieri către terți
- Producția de energie regenerabilă
Locuri de muncă directe, indirecte și induse generate (2025)
- Total angajați: 29.833
- Directe, indirecte și induse împărțite
Ecosistemul vilelor venețiene: studiul
Distribuția vilelor venețiene (2025)
- Veneto (majoritate)
- Friuli Venezia Giulia
Tipul proprietății: vile (2025)
- Privat (prevalent)
- Publica
- Societăți comerciale
- Ecleziastic
- Proprietate mixtă
Există 2.432 de vile venețiene, dintre care 90% sunt supuse unor restricții de protecție.
Activități economice desfășurate (%), 2026
- Ospitalitate
- evenimente
- Producția agricolă
- Activitati culturale
- mai mult
Cifrele cheie ale ecosistemului (2025)
- 892 de vile venețiene care pot fi vizitate
- 15 mii de vizitatori medii
- 1,3 milioane de vizitatori anuali
- 12 milioane de nopți de cazare
Regândirea vilelor venețiene: Provocări pentru viitor
Linii de intervenție pentru relansarea rolului Vilelor Venețiene (2025)
Principalele provocări
- Sustenabilitatea economică a întreținerii
- Costuri ridicate de gestionare (estimate la 10 milioane de euro pe an)
- Inactivitatea vilelor istorice
- Număr mare de locuri abandonate sau subutilizate
- Restricții de protecție
- Acestea limitează posibilitățile de intervenție și valorificare
- Interceptarea fluxurilor turistice
- Doar 25% sunt implicați în activități turistice
viziune
- Consolidarea recunoașterii vilelor venețiene ca patrimoniu cultural
- Depășirea logicii individuale cu un sistem integrat
- Îmbunătățiți accesibilitatea și utilizabilitatea
- Promovarea unui management sustenabil și inovator
