„În Liban, președintele francez Macron a avut dreptate să intervină imediat, pentru că este o țară cheie în echilibrul Orientului Mijlociu. Dar acum avem nevoie de un angajament european care să nu fie suma intereselor naționale”. Lia Quartapelle, deputat al Partidului Democrat și mare expert în politică internațională (este lider de grup Pd al comisiei de Afaceri Externe și membru al comisiei de anchetă asupra morții lui Giulio Regeni), comentează cu FIRSTonline turbulențele din două țări la porțile Europei, Liban și Belarus. , și cu privire la evenimentele cărora UE este în sfârșit chemată să-și asume o poziție puternică și coerentă.
Domnule, să începem cu Libanul. Între timp, faptele: explozia din portul Beirut a provocat peste 200 de morți și a aruncat țara din Orientul Mijlociu înapoi în haos. Momentan cauza nu este încă clară: Hezbollah neagă atacul, Israelul îl crede, dar suspiciunile cresc în lumea occidentală. Ce idee a avut?
„Nu depinde de mine să dau un răspuns, de la distanță, fără să cunosc toate elementele. Nu vreau să hrănesc teoriile conspirației cu care este prea populat net în zilele noastre. Sunt convins că este necesară o anchetă independentă, așa cum au cerut și 4 foști premieri libanezi. Și pentru că pagubele sunt uriașe: morții, cei fără adăpost, cei care suferă prejudiciul cauzat de explozie merită adevăr și dreptate”.
Masacrul a mobilizat imediat comunitatea internațională. Președintele francez Macron a fost cel care a preluat frâiele situației, mergând mai întâi la Beirut și coordonând ajutorul. Ce este în joc și de ce i-a bătut Macron pe toată lumea la pumn?
„Macron a avut dreptate să intervină imediat, pentru că Libanul este o țară cheie în echilibrul regiunii. Libanul este statul tampon între Israel și Siria; are un rol de centru financiar al regiunii; stabilitatea țării depinde nu numai de echilibrul dintre religiile sale, ci și de posibilitatea de a apăra un model de conviețuire plurală într-un Orient Mijlociu tot mai amenințat de fundamentalism. Nu ne putem permite un alt stat eșuat în Mediterana. Nu trebuie să fie doar o problemă franceză, ci o chestiune de confruntat ca europeni”.
Ați amintit că Italia a desfășurat operațiuni de menținere a păcii în prima linie în Liban atât în anii 80, cât și recent, la inițiativa lui Prodi și D'Alema. Este prea târziu să reiterăm un rol principal sau mai putem ajunge din urmă? Și ce ar trebui să facă acum guvernul?
„Dacă ne gândim din punct de vedere al sferelor de influență și concurenței dintre țările europene, chiar greșim. Italia trebuie să stimuleze Comisia UE să intervină ca Europa și nu ca sumă de interese naționale. Există destul loc de acțiune: să ne gândim nu numai la rolul de ajutor și asistență umanitară pe care îl poate juca misiunea Unifil condusă de Italia în viitorul imediat, ci și la cererea de sprijin pentru reconstruirea Beirutului și la necesitatea evaluării viabilității. dintre numeroasele clădiri afectate de explozie. Toate acestea sunt sectoare în care Italia are expertiză pe care să o pună la dispoziția poporului libanez”.
Cu toate acestea, în afară de Franța, reacția Europei în sine a fost slabă: din cele 250 de milioane de ajutoare deja alocate după summitul convocat de Macron, doar 63 vin de la Bruxelles, cu puțin mai mult decât cele 50 oferite de Franța. Cum apreciați acțiunea UE de până acum?
„Avem nevoie de mai multe resurse decât cele alocate, desigur, dar avem nevoie și de conștientizarea faptului că trebuie să jucăm un rol politic precum Europa. Explozia a scos definitiv la iveală marea fragilitate a sistemului politic libanez, bazat pe o diviziune sectantă care poate a ajutat la ieșirea din războiul civil, dar care astăzi a devenit pretextul pentru acoperirea corupției și inacțiunii. Europa trebuie să garanteze un nou pact pentru refondarea instituțiilor și participarea politică în Liban. Altfel, țara riscă să se scufunde într-o spirală de acuzații încrucișate, proteste și neguvernabilitate”.
Implicarea lui Trump pare și mai caldă. SUA duc de multă vreme o politică de dezangajare în Orientul Mijlociu. O oportunitate pentru Italia și Europa de a juca un rol și mai central?
„Mai mult decât o ocazie este în acest moment o datorie. Fiecare criză deschisă în Marea Mediterană evidențiază absența Statelor Unite și ne face să simțim nevoia urgentă de a ne acorda nouă înșine, ca europeni, o linie comună de conduită pentru a pacifica, stabiliza și favoriza dezvoltarea Mediteranei”.
Ce interese economice are Italia în Liban? Chiar în ultimele zile, Federpetroli a anunțat că distrugerea portului va crea pierderi mari pentru exporturile italiene de rafinare a petrolului. Există doar asta sau mai există și altceva?
„Întotdeauna mi se pare foarte înjositor faptul că de fiecare dată când este invocată prezența Italiei în Marea Mediterană, să se facă referire la interesele economice. Rețineți: există interese economice, legate atât de aprovizionarea cu materii prime, cât și de export, și ar fi naiv să mă prefac că nu joacă un rol. Dar cred că Italia trebuie să se ocupe de ceea ce se întâmplă în Marea Mediterană nu numai pentru că ne este convenabil din punct de vedere economic, ci pentru că aceasta este vocația noastră. Din punct de vedere geografic, istoric și geopolitic”.
Încheiem cu Belarus. Președintele în exercițiu Lukașenko revendică victoria în alegeri, dar protestele sunt în creștere în țară. Rusia și China au recunoscut imediat validitatea votului, demonstrând că acolo se joacă și un joc geopolitic important. Ce idee ai?
„Ceea ce se întâmplă în Belarus este inacceptabil. În fața unei campanii electorale participative marcată de o cerere presantă de schimbare, regimul lui Lukașenko răspunde în cel mai rău mod posibil. Știrile despre fraude, intimidări și violențe, mii de arestări nediscriminatorii ale demonstranților pașnici, închiderea sistematică a internetului, intimidarea violentă a liderilor opoziției sunt toate acte extrem de grave care lezează libertatea cetățenilor și drepturile omului. Nu există spațiu la granițele Europei pentru cei care își reprimă propriul popor și folosesc violența pentru a rămâne la putere”.
Cum merge Europa?
„Europa a fost foarte clară. Ca forțe majoritare, lucrăm la o rezoluție pentru a condamna ceea ce se întâmplă în Belarus, a cere sancțiuni pentru persoanele care ordonă și conduc represiunea și ne face dispuși să oferim azil celor care fug de violență”.
