Banca d'Italia reduceți estimările noastre de PIB și raportați riscuri de scădere a creșterii economice, în timp ce reducerea datoriei „este doar marginală”. Acesta este tabloul sumbru care reiese din cel mai recent buletin economic al Băncii Italiei care a revizuit în scădere estimările PIB publicate în iulie anul trecut la +0,7% anul acesta și +0,8% în 2024, confirmând în același timp creșterea cu 1% în 2025. „Creșterea ar să fie afectate de înăsprirea condițiilor de finanțare și de slăbiciunea comerțului internațional; ar beneficia în schimb de efectele măsurilor Pnrr și de refacerea treptată a puterii de cumpărare a familiilor”, citim în Buletin. Aceste numere se compară cu a Nadef, cadrul contabil în care va fi înfățișat Bugetul, care în schimb vede tendința de creștere a PIB-ului cu 0,8% în 2023, 1% în 2024 și 1,3% în 2025. În timp ce în ceea ce priveșteinflația, este estimat la picătură la 2,4% în 2024 (de la 6,1 în 2023) și la 1,9 în 2025. Inflația de bază ar scădea la 2,3% în 2024 (de la 4,6 în 2023) și la 1,9 în 2025, în conformitate cu estomparea progresivă a efectelor creșterile trecute și excepționale ale prețului energiei și odată cu încetinirea cererii interne. Preocupări puternice se referă la datorie, reducerea „este doar marginală” și cu riscuri „tendint ascendent”.
Privind în viitor, presupunem ce este mai rău. Odată cu înrăutățirea tensiunilor geopolitice în special legate de conflict în Ucraina iar cu evoluţiile foarte grave ale atentate teroriste din Orientul Mijlociu; înrăutățirea economiei chineze iar cel mai mare rigiditatea condiţiilor de furnizare a creditului în Italia, precum și în zona euro în ansamblu. Toate elementele care constituie riscuri negative pentru creșterea economică. Riscurile pentru inflație sunt însă echilibrate: riscurile în creștere sunt legate de o creștere în continuare a prețului materiilor prime și de o viteză mai lentă de transmitere a recentei scăderi a costurilor de producție (de la nivelurile excepțional de ridicate din 2022), în timp ce o deteriorarea mai accentuată și cererea agregată persistentă constituie principalul risc de scădere.
Criza din sectorul imobiliar chinez și posibilele repercusiuni asupra economiei globale
După crăpătul de evergrande din care vine o altă lovitură pentru economia chineză Gradina de tara: Gigantul imobiliar s-ar putea să nu își ramburseze datoriile în străinătate. În septembrie anul trecut, cea mai mare companie imobiliară chineză, după cifra de afaceri, a evitat implicit implicit, dar acum potențiala mină pare gata să explodeze. Dar care sunt posibilele impacturi economice și de piață la nivel global?
Alarma continuă să sune, dar repercusiunile asupra piețelor financiare internaționale ar fi modeste: pe de o parte, expunerea externă a companiilor din sectorul imobiliar este limitată, pe de altă parte, controalele asupra mișcărilor de capital sunt încă relevante. În timp ce impactul economic ar fi mai puternic: estimările disponibile arată că, în general, o scădere cu 15% a valorii locuințelor în China ar provoca o încetinire a PIB-ului țării cu 1%. Acest lucru, la rândul său, ar duce la un impact negativ asupra creșterii globale și a comerțului. Reducerea creșterii producției ar fi de până la 2 zecimi de punct în Statele Unite și între 1 și 5 zecimi în zona euro. În acest scenariu, prețurile materiilor prime, în special cele din care China este un importator semnificativ la nivel global, s-ar reduce într-o măsură deloc neglijabilă.
Creșterea încetinește, iar inflația se reduce în zona euro
Conform estimărilor Via Nazionale il Stagnarea PIB-ului în zona euro, în derulare de la sfârșitul anului 2022, a continuat și în lunile de vară. Au avut impact condiţiile mai rigide de finanţare - ca urmare a înăspririi monetare - şi efectele inflaţiei mari asupra puterii de cumpărare a familiilor. Activitatea rămâne lentă în producție și slăbește în servicii; pe piaţa muncii au apărut semne de răcire. În septembrie, inflația de consum și de bază au scăzut la 4,3 și, respectiv, 4,5%. În proiecțiile experților BCE, dinamica prețurilor de consum va scădea semnificativ în 2024 (la 3,2%) și în 2025 (la 2,1%). Această traiectorie descendentă este susținută de reducerea inflației a celor mai persistente articole din coșul de bunuri și servicii.
Înăsprirea monetară a BCE
În iulie și septembrie, BCE a majorat din nou dobânzile. Și a reiterat, de asemenea, că intenționează să reinvestească în mod flexibil, cel puțin până la sfârșitul anului 2024, capitalul rambursat pe titlurile de valoare aflate la scadență în cadrul Programului de Achiziții de Valori Mobiliare de Urgență Pandemice (PEPP). În zona euro, costul finanțării pentru întreprinderi și familii a crescut în continuare, reflectând creșterea ratelor oficiale; cel se intoarce pe obligațiuni publice pe zece ani sunt a crescut, precum și diferențele celor italiene cu titlurile de valoare germane corespunzătoare.
Italia, creșterea a rămas slabă în vară
Potrivit evaluărilor Băncii Italiei, după scăderea din trimestrul II a continuat faza de redresare debolezza a activităţii economice din Italia, extins atât la producție, cât și la servicii. Indicatorii confirmă slăbiciunea cererii interne, care reflectă înăsprirea condițiilor de acces la credite, erodarea veniturilor familiei din cauza inflației și pierderea de vigoare pe piața muncii. Exporturile sunt afectate atât de lipsa de vitalitate a cererii globale, cât și de activitatea economică din zona euro.
În perioada de două luni iulie-august, piața muncii a dat semne de încetinire: ocuparea forței de muncă și rata de participare au rămas practic stabile.
Împrumuturile bancare în scădere, costul creditului crește
Între mai și august credit pentru familii și afaceri este din nou scăzut. Cererea de finanțare este reținută atât de creșterea costului împrumuturilor, cât și de nevoile mai scăzute de lichiditate pentru investiții. Sondajele băncilor evidențiază, de asemenea, că riscul mai mare perceput de intermediari și disponibilitatea mai scăzută de a-l tolera continuă să contribuie la o înăsprire a politicilor de acordare a creditelor, slăbind astfel dinamica acestora.
Reducerea datoriilor „este doar marginală”, cu riscuri în sus
„Conform noilor obiective ale finanțelor publice – actualizate de Guvern la sfârșitul lunii septembrie – în 2023,împrumut net și raportul datorie/PIB acestea ar continua să scadă și s-ar situa la 5,3, respectiv 140,2%. Pentru 2024 este programată o extindere a deficitului față de cadrul legislativ actual de aproximativ 0,7 puncte procentuale din PIB. Datoria netă ar urma să scadă treptat în următorii câțiva ani, până la 2,9% din PIB în 2026. Impactul datoriei asupra produsului în următorii trei ani ar marca doar o reducere marginală, riscurile tinzând spre sus”, conchide Bank of Italy. .
