„Serviciul de sănătate italian este sustenabil dacă lucrurile sunt făcute corect, adică prin eliminarea corupției, a medicinei defensive și concentrându-se pe o inovație utilă și avantajoasă, care este ghidată de tehnicieni, adică de medici, și nu este decisă la masă”. A lansa contestația este Carlo Eugenio Vitelli, Director al Departamentului de Chirurgie din San Giovanni din Roma și co-președinte al conferinței (cu Giovanni Battista Doglietto, luminat al Policlinicii Gemelli și al Universității Catolice din Roma), a încheiat ieri în capitală, care a văzut 27 de societăți științifice pentru prima dată de Chirurgie Italiană, practic toate, se întâlnesc într-un congres comun.
Titlul era „Sustenabilitate, inovație, litigii și etică” iar la eveniment au participat miniștrii Sănătății Beatrice Lorenzin și ai Administrației Publice Marianna Madia, precum și președintele Anac. Raffaele Cantone, care nu a folosit jumătăți de măsură pentru a defini una dintre problemele majore cu care s-a confruntat în sesiunea finală: „Pe multe probleme care privesc conducerea de vârf a structurilor sanitare există o influență puternică a politicii, care în unele zone înseamnă și o bucată de influența criminalității”.
Una dintre probleme este tocmai cea a transparenței în achiziția de produse și servicii: „S-a vorbit și – explică Vitelli – de centralizarea licitațiilor de achiziții printr-o singură companie la nivel regional, precum este cazul Consip la nivel național. Dar mai presus de toate avem nevoie de organisme tehnice, precum NICE din Marea Britanie, care să evalueze funcționalitatea noilor dispozitive, și a noilor medicamente, pentru tratamentele pentru care sunt adresate. Momentan în Italia prevalează criteriul economiei și, în unele cazuri, al proastei reputații, iar uneori este și vina noastră, chirurgii, pentru că nu am clarificat încă liniile directoare”.
Referirea este mai presus de toate la robotică, adesea folosit necorespunzător în sălile de operație, „în mod inutil și costisitor”, dar și în cazurile în care utilitatea inovației este certificată, precum cea a medicament pentru hepatita C brevetat recent, dar nu este accesibil oricui, „creând inegalitate într-un sistem de sănătate care, în schimb, se pretinde universal, fiind în continuare printre cele mai eficiente din lume”.
Adevărul despre abuzul de utilizare a roboților este ușor de explicat: „Singura valabilitate certificată în prezent - dezvăluie Vitelli - este că pentru operarea prostatectomie radicală, sau cancerul de prostată, în schimb roboții sunt folosiți pentru aproape orice, ajungând să fie neeconomici deoarece utilajele costă mult, la fel și întreținerea lor, dar rambursarea operației este aceeași ca și cum ar fi făcut-o tradițional”.
Deci o soluție ar fi un organism de control tehnic, pe modelul englezesc, care codifică intervențiile ce trebuie făcute cu robotul, prevăzând o rambursare mai mare. „Ne confruntăm cu un număr imens de inovații – confirmă chirurgul de la San Giovanni -, care însă nu sunt gestionate de medici, ci de funcționari ai ministerelor, care aplică doar criterii economice și neștiințifice. Ministrul Lorenzin a spus că este de acord cu noi în acest punct”.
Pe scurt, inovația există, dar dacă pe de o parte aduce avantaje indubitabile pacienților, nu se poate răspândi sau se răspândește prost: pe lângă roboți, care permit operarea de la distanță a pacienților, s-au răspândit și intervențiile cu sonde, non-invazive, precum cele mai recente laparoscopii pentru operatii intestinale. Dar politica strică totul, așa cum a spus și Cantone și a ilustrat printr-un caz emblematic: „La Roma sunt 5 centre de transplant hepatic și doar unul în Piemont, care însă singur face mai multe transplanturi decât la Roma...”, spune el Calves.
O altă piesă de îndepărtat este cea a medicina defensivă, „care costă sistemul 12 miliarde pe an”. O cifră considerabilă, datorită procedurilor puse în aplicare pentru evitarea problemelor judiciare ulterioare: „Există protocoale prin care în absența anumitor simptome un pacient este trimis acasă, însă acum teama de acțiune în justiție duce la un RMN în mai mult, sau la mai ţine bolnavul câteva zile în spital: sunt cheltuieli inutile”.
În cele din urmă, directorul Departamentului de Chirurgie din San Giovanni din Roma reflectă și el la unul dintre subiectele fierbinți ale momentului în lumea medicinei: vaccinurile. „Este revoltător că unii oameni nu vor să le mai facă, este o nebunie pură. Reușisem să eradicăm boli precum variola, iar acum vaccinurile sunt cu atât mai necesare pentru a face față fluxurilor migratorii din aceste perioade, care ne expun la revenirea unor boli care păreau a fi învechite, precum tuberculoza. În general, este nevoie de mai multă prevenție, dincolo de vaccinuri: multe verificări, care s-au făcut de exemplu pentru serviciul militar, nu se mai fac. Și ministrul Lorenzin a insistat asupra acestui lucru”.
