Un kit online de instrumente pentru a ajuta întreprinderile mici și mijlocii să prevină și să combată fenomenele de corupție pe care le pot apărea în relațiile cu administrațiile publice. Acesta este punctul de sprijin al proiectului ACTS Anti-Corruption Toolkit pentru IMM-uri), propus de Unioncamere și cofinanțat de Fondul de Securitate Internă al Uniunii Europene. Setul de instrumente, care va fi disponibil la începutul lunii februarie pe site-ul http://www.acts-project.eu/, a fost prezentat la Bruxelles în cadrul Zilei Internaționale Anticorupție, în cadrul unui workshop adresat în mod expres IMM-urilor și în care au participat și ambasadorul Italiei în Belgia, Elena Basile, și viceprim-ministrul belgian al Muncii, Economiei și Consumatorilor, Kris Peeters.
Toți partenerii proiectului, lansat în ianuarie 4, au contribuit la pregătirea setului de instrumente în 2016 limbi (italiană, engleză, sârbă și română): Unioncamere, care a folosit și structura sa omonimă prezentă la Bruxelles, Camerele din Bari. și Latina pentru Italia, Camera de Comerț Costanza pentru România, Camera de Comerț și Industrie a Serbiei și Eurochambres (asociația sistemelor camerale europene).
Noutatea absolută a setului de instrumente este că este un instrument online care permite întreprinderilor mici și mijlocii să auto-evalueze gradul de risc de apariție a dinamicii corupției. Împreună cu autoevaluarea, trusa oferă și indicații privind măsurile de „autoapărare” sau prevenire și răspunsuri concrete pentru activarea instrumentelor de contrast. Astfel, ele variază de la sugestii foarte simple, dar eficiente (cum ar fi faptul că un antreprenor poate descuraja un potențial comportament corupt, fără a primi niciodată un funcționar public pe cont propriu), până la măsuri mult mai articulate și complexe (cum ar fi implementarea unui cod de etică corporativă).
Setul de instrumente a fost creat la finalul unui proces de analiză și studiu a fenomenului corupției împotriva IMM-urilor, care a făcut posibilă identificarea mecanismelor sociale, economice sau culturale care pot facilita apariția unor dinamici distorsionante în detrimentul acestora. Sunt multe exemple: de la lipsa de încredere în capacitatea instituțiilor de a interveni eficient, până la teama de represalii din partea crimei organizate locale; de la nevoia de a identifica modalități de a ocoli birocrația excesivă, până la poziția companiei într-o anumită realitate complexă, precum cea a unui oraș mare.
Modelele de corupție identificate și clasificate au fost supuse unei analize comparative în Italia, Serbia și România pentru a determina dacă există factori sau dinamici transversale comuni sau dacă există factori legați de specificul teritorial. În acest fel, s-a putut garanta transferabilitatea și replicabilitatea rezultatelor la nivel național.
