Pachetul s-a terminat. Spectrul unei recesiuni profunde dispare, iar UE revine la vechea ei rigoare: din primăvara lui 2024, procedură di deficit excesiv cu încetarea clauzei de salvgardare care a suspendat Pactul de stabilitate până la sfârşitul anului şi care nu se va prelungi în 2024. Iată ce reiese din orientări a executivului UE pentru 2024. Statele, subliniază executivul, ar trebui să le țină seama în execuția bugetelor 2023, în pregătirea programelor de stabilitate și în documentele de planificare bugetară. Aceasta înseamnă că ceea ce țările obțin în acest an va conta pentru supraveghere europeană a bugetelor, chiar și cu toate „flexibilitățile și diversitățile” situațiilor naționale, a precizat comisarul UE pentru economie, Paolo Gentiloni. „Este un joc subtil al echilibrelor, dar necesar, pentru că este important să ne îndreptăm spre un cadru credibil și solid chiar acum”. Prin urmare, Comisia solicită statelor „să definească obiective bugetare pentru 2024 care să asigure o reducere continuă plauzibilă a datoriei” într-o logică pe termen mediu. Un memento care ne privește și pe țara noastră.
Prognozele economice pentru 2023 și 2024 sunt mult mai bune decât cele pentru perioada de doi ani 2020-2021, când UE se afla în plină pandemie de Covid-19. Din acest motiv, Comisia Europeană își revizuiește și programele guvernanța economică. Și după cum știm, Pactul de stabilitate și creștere este suspendat până la sfârșitul anului 2023 și va reveni în vigoare anul viitor. Și cele 27 de state membre au ajuns, de asemenea, la un acord de reformare care va fi pus pe masă la următorul consiliu Ecofin, programat marți, 14 martie. Principalele puncte ale acordului: planuri fiscale multianuale create ad-hoc pentru fiecare țară, mai mult timp pentru reducerea datoriilor pentru cei care fac reforme și investiții în conformitate cu obiectivele UE, sancțiuni mai eficiente (deși reduse) pentru cei care încalcă regulile bugetare . „Sunt încrezător”, a declarat comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni. Deci jocul se închide marți? „Este o dorință, dar este o dorință bine întemeiată”.
Ce este procedura de deficit excesiv?
Procedura de încălcare a deficitului excesiv este procesul urmat de Uniunea Europeană pentru a corecta nivelurile excesive ale deficitului bugetar sau al datoriei publice a unui stat membru. Atunci când statul corectează „eroarea”, Consiliul, la propunerea Comisiei, abrogă deciziile și recomandările adoptate anterior. Aceasta încheie procedura de încălcare a dreptului comunitar. Derularea procedurii este reglementată de articolul 126 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Dar când este activat în detaliu? In doua cazuri:
- il deficit bugetar depășește 3% din PIB;
- il datorie depaseste 60% din PIB si nu scade cu 1/20 pe an (in media celor trei ani anteriori).
Comisia întocmește un raport, asupra căruia Comitetul Economic și Financiar emite ulterior un aviz. În acest moment, Consiliul, audiat și statul membru, dacă consideră că există o abatere excesivă de la criteriile Uniunii, adoptă recomandări. Iar statul are la dispoziție 3 până la 6 luni pentru a demonstra că depune eforturile necesare pentru a corecta lovitura. Dacă nu este cazul, atunci Consiliul poate:
- solicita informatii suplimentare;
- să invite Banca Europeană de Investiții să-și reconsidere politica de creditare către stat;
- să solicite statului să constituie un depozit nepurtător de dobândă la UE până la corectarea deficitului excesiv;
- impun amenzi.
Țara pentru care au fost aprobate cele mai multe rapoarte esteItalia (puţul 9). Dar numai în trei cazuri (în 2005, 2009 și 2018) Consiliul a urmărit procedura, aprobând o decizie privind prezența unui deficit excesiv.
Comisia Europeană: „Procedurile de deficit excesiv revin din primăvara 2024”
Întrucât în această etapă persistă un grad ridicat de incertitudine cu privire la perspectivele macroeconomice și fiscale, Comisia consideră că nu este oportun să se decidă în această primăvară să supună statele membre procedurii de deficit excesiv. În același timp, Comisia va propune Consiliului să lanseze proceduri de deficit excesiv bazate pe deficit în primăvara anului 2024, pe baza datelor privind rezultatele anului 2023, în conformitate cu aranjamentele juridice existente.
Spre sustenabilitatea datoriilor în 2024
Le politici bugetare a statelor UE în 2024 va trebui să garanteze durabilitate del datorie pe termen mediu și să promoveze o creștere durabilă și favorabilă incluziunii, precizează orientările Comisiei, care în luna mai va oferi recomandări specifice pentru anul viitor celor 27 de țări în conformitate cu obiectivele bugetare din programele individuale de stabilitate și convergență, cu condiția ca acestea să fie în concordanță cu un nivel prudent al raportului datorie publică/PIB și cu un deficit sub valoarea de referință de 3% din PIB pe termen mediu. Ele vor fi formulate pe baza cheltuieli primare nete (cheltuieli excluzând măsurile discreționare privind veniturile și excluzând cheltuielile cu dobânzile, precum și cheltuielile cu șomajul ciclic), ca în orientările de reformă ale viitorului Pact.
Centralitatea cheltuielilor primare nete
Recomandările UE specifice fiecărei țări vor fi formulate pe baza cheltuielilor primare nete. Ce înseamnă? Mai simplu spus, accentul supravegherii europene se schimbă pentru a se concentra pe cheltuielile curente primare nete finanțate la nivel național și pe păstrarea investițiilor finanțate la nivel național.
Cu privire la măsurile fiscale pentruenergie, Bruxelles indică faptul că, dacă prețurile rămân stabile și costurile mai mici sunt transferate la prețurile cu amănuntul, așa cum se prevede în prezent, măsuri de sprijin ar trebui eliminate treptat, iar economiile asociate ar trebui să contribuie la reducerea deficitelor publice. Dacă, pe de altă parte, prețurile la energie vor crește din nou și sprijinul nu poate fi oprit complet, întrucât „măsurile direcționate ar trebui să protejeze gospodăriile și întreprinderile vulnerabile”.
Comisia reiterează faptul că măsurile publice de sprijinire a gospodăriilor și a întreprinderilor au atenuat impactul social și economic al creșterii prețurilor la energie (în special gazul și electricitatea), dar majoritatea nu au fost suficient de vizate și ar putea chiar să fi redus stimulentele pentru limitarea consumului de energie și creșterea eficienței energetice.
