Ce se va întâmpla în politica italiană după demisia prim-ministrului Matteo Renzi, care astăzi urcă la Quirinale pentru a pune din nou biroul în mâinile președintelui Sergio Mattarella după ce prăbușirea la referendum? Se întâmplă ca șeful statului să devină adevăratul arbitru al situației și, în esență, are trei căi înaintea lui:
1) respinge demisia lui Renzi cerându-i să rămână în funcție și să apară din nou în Parlament pentru un nou vot de încredere;
2) acceptă demisia lui Renzi și începe imediat noi consultări cu forțele politice pt formează un nou guvern;
3) dizolva Camerele si anunta noi alegeri politice.
Dintre cele trei variante, acesta din urmă este mai probabil, atât pentru că Renzi nu are intenția de a rămâne înfrânt în Palazzo Chigi, cât și pentru că este dificil să mergi la alegeri anticipate cu un legea electorală (Italicum, care nu se aplică Senatului) asupra căreia se află pe rol hotărârea Curții Constituționale și care probabil va trebui refăcută.
În consecință, scenariul cel mai probabil după rezultatul sec al referendumului care a respins reforma constituțională a lui Renzi este ca Mattarella să accepte demisia actualului premier și să demareze consultări pentru formarea unui nou guvern. Având în vedere diviziunile profunde dintre forțele politice este este puțin probabil să apară un guvern instituțional si in schimb este mult mai probabil sa se nasca un guvern care are doar două obiective: să refacă legea electorală și să asigure economia.
Printre posibilii candidați la conducerea unui astfel de guvern se numără în principal trei personalități: președintele Senatului, Piero Grasso; Președintele Camerei, Laura Boldrini; ministrul economiei, Pier Carlo Padoan. În prezent, acesta din urmă pare să aibă șanse mai mari din trei motive: pentru că este cel mai plăcut lui Renzi și Partidului Democrat, care rămâne cel mai mare partid din Parlament; deoarece poate asigura continuitatea politicii economice la un moment de turbulențe previzibile ale pieței; deoarece are relaţii extinse în străinătate şi este capabilă să negocieze atât cu Comisia Europeană, cât şi cu cancelariile principalelor ţări.
Se va înțelege mai bine dacă candidatul la funcția de prim-ministru va fi de fapt Pier Carlo Padoan când Renzi și Partidul Democrat își dezvăluie cărțile și vor spune dacă intenționează sau nu să susțină și în ce măsură noul guvern și dacă partidul va rămâne unit în spatele lui Renzi după înfrângerea la referendum.
