Poate hidrogenul să fie cu adevărat protagonistul tranziției energetice? Până în prezent, extragerea acestui gaz, care este foarte prezent în natură (de exemplu în apă), dar care trebuie manipulat cu grijă deoarece este inflamabil, este încă costisitoare, chiar dacă este deja considerat eficient pentru diverse aplicații, mai ales pentru industria de decarbonizare. dar si mobilitate. Ministrul tranziției ecologice, Roberto Cingolani, i-a acordat recent un asistență, afirmând că tehnologia bateriilor ar putea fi „trecută”, iar UE, schițând planuri climatice, a inclus hidrogenul printre soluțiile necesare pentru a atinge emisii zero de CO2 până în 2050. În scenariu estimat de „Foaia de parcurs pentru hidrogen pentru Europa: o cale durabilă pentru tranziția energetică europeană”, hidrogenul „verde” ar putea acoperi până la 2050% din cererea finală de energie până în 24 și ar putea crea 5,4 milioane de locuri de muncă, precum și să contribuie la reducerea cu 560 de milioane de tone. de CO2. Pnrr-ul trimis la Bruxelles ține cont de acest lucru, în condițiile în care alocă 3,19 miliarde bune pentru „Promovarea producției, distribuției și utilizărilor finale ale hidrogenului, în conformitate cu strategiile UE și naționale”.
HIDROGEN: TREBUIE DISTINGUIT
Trebuie precizat că singurul hidrogen curat este tocmai cel „verde”, adică obținut din electroliza apei, eliberând în atmosferă doar oxigen pur fără a genera CO2. Este adevărat că procesul de electroliză necesită la rândul său multă energie, dar se poate folosi energie curată, de exemplu din surse regenerabile pentru alimentarea celulelor electrochimice. Altfel este așa-numitul hidrogen „gri”, care astăzi este singurul care poate fi produs la costuri acceptabile: se obține din metan, care este un combustibil fosil, iar în procesul de reformare a fluxului se eliberează o cantitate mare de CO2. Puțin mai bun este hidrogenul „albastru”, care derivă tot din metan dar cu sechestrarea și stocarea simultană a carbonului: totuși, este scump, nu în întregime curat și complicat de problema găsirii unui loc sigur pentru depozitarea subterană. Dar în ce domenii este mai util și mai eficient să folosești hidrogenul în tranziția energetică? Iată-le punct cu punct, tot în lumina proiectelor pe care companiile le derulează.
HIDROGEN: UNDE SUNTEM CUINDUSTRIE
Sectoarele în care hidrogenul verde își vor vedea primele aplicații industriale pe termen scurt sunt cele care folosesc deja ca materie primă hidrogenul derivat din combustibili fosili (deci gri), precum rafinarea petrolului și industria chimică. De exemplu, va fi folosit în producția durabilă de amoniac, un produs de bază în îngrășăminte și în multe alte procese chimice.ciment și, de asemenea, ceramică, sticlă, hârtie. Sectoare pe care Pnrr însuși le definește drept „greu de atenuat”, adică caracterizate printr-o intensitate energetică ridicată și fără opțiuni de electrificare scalabile.
Multe dintre aceste industrii, dacă nu toate, sunt strategice pentru Italia și acesta este motivul pentru care Pnrr investește 2 miliarde (din cele 3,19 la capitolul hidrogen) pentru a fi utilizate în sectoare „greu de abatat”, concentrându-se în special pe oțel, din care Italia este al doilea mare producător din Europa după Germania: „Un ciclu de oțel bazat pe topire (…) într-un cuptor electric generează cu aproximativ 30% mai puține emisii de CO2 decât integralul ciclului, iar dezvoltarea ulterioară cu hidrogen verde mărește reducerea emisiilor. la aproximativ 90%”, estimează documentul trimis de executivul nostru la Bruxelles.
Pe frontul industrial este protagonistul Enel, care dezvoltă o serie de proiecte de furnizare cu hidrogen verde a clienților industriali, prin instalarea de electrolizoare alimentate cu energie regenerabilă și amplasate direct în apropierea locurilor de consum. În Italia un exemplu este colaborarea dintre Enel Green Power și Saras, pentru a furniza hidrogen verde rafinăriei Sarroch, din Sardinia, printr-un electrolizor de aproximativ 20 MW alimentat exclusiv cu energie regenerabilă. Dar nu numai: în Chile există un acord cu compania de electricitate AME pentru instalarea unei centrale pilot alimentată cu energie eoliană în Cabo Negro, la nord de Punta Arenas (Patagonia); în Spania Enel participă la un proiect de reducere a emisiilor mari de gaze cu efect de seră ale industriei ceramice din Comunitatea Valenciană; în Folosi în 2023 o biorafinărie de Următorul Chim (Grupul Maire Tecnimont) va fi alimentat cu hidrogen verde. În general, Enel intenționează să-și crească capacitatea de hidrogen verde la peste 2 GW până în 2030.
Desigur, de asemenea snam, care își are activitatea de bază în rețeaua de gaze și transportul metanului, face forță asupra hidrogenului. În aprilie și decembrie 2019, compania a injectat un amestec de hidrogen și gaz (întâi 5% apoi 10%) în rețeaua sa. Până în prezent, grupul estimează că peste 70% din conductele conductelor sale sunt pregătite să transporte hidrogen. În cele din urmă, compania are mai multe parteneriate în derulare cu operatori din diverse sectoare (Fs și Căile Ferate de Nord, Alstom, A2A și Hera în plus față de Eni) să impulsioneze mobilitatea feroviară cu hidrogen. Acordul cu este de asemenea important Ceramica Iris pentru a dezvolta prima fabrică de ceramică din lume alimentată cu hidrogen verde.
HIDROGEN ȘI TRANSPORT: STRADA
Hidrogenul va fi util în special pentru vehiculele grele, responsabile de aproximativ 5-10% din emisiile totale de CO2. Ca și în cazul mașinilor electrice, tema este aceea a stațiilor de realimentare, în special pe coridoare comerciale mari traversate de camioane de lungă durată, precum autostrada Brenner de exemplu. Scopul Pnrr este dezvoltarea a circa 40 de zone de realimentare până în 2026, cu prioritate autostrăzii care ne leagă de Austria, unde trec anual 3 milioane de vehicule și care valorează din punct de vedere economic aproape 6% din PIB. În Tirolul de Sud ar trebui construite primele benzinării, la fiecare 100 km, în decurs de 2 sau 3 ani.
Doar într-o provincie care devine Silicon Valley a hidrogenului: Tech Park din Bolzano, împreună cu unele companii, a inaugurat un centru dedicat în întregime hidrogenului în Brunico, unde este testată o nouă metodă de stocare a hidrogenului, transformându-l într-o hidrură metalică solidă. O posibilă revoluție care ar viza în acel moment mobilitatea completă, chiar și mașinile sport de ultimă generație, de exemplu. În acest moment, o baterie Tesla este încă mai puțin costisitoare decât un sistem cu hidrogen, dar Emilian Motor Valley este deja la fereastră. Începând, de exemplu, cu Lamborghini, care a anunțat deja că cu mult înainte de 360 va lansa prima mașină 2030% electrică și că toate modelele din gamă vor avea o versiune hibridă.
HIDROGEN E TRANSPORT: MAREA
Chiar și navele se pretează foarte bine la utilizarea sistemelor de propulsie cu hidrogen și și în acest caz Italia se plasează în fruntea experimentelor. Compania navală msc, liderul construcţiilor navale Fincantieri și compania care administrează rețeaua italiană de gaze SNAM au format de fapt o alianță pentru proiectarea și construirea primului vas de croazieră alimentat cu hidrogen din lume: proiectul este încă într-o fază experimentală, dar este semnificativ pentru că transportul maritim, de care depinde nu doar turismul (în acest caz), ci în special comerțul colosal, astăzi reprezintă aproximativ 3% din emisiile de CO2 la nivel global.
În sectorul de lux, trebuie remarcat parteneriatul dintre producătorul de iahturi, tot în acest caz unic la nivel mondial. San Lorenzo și Siemens: un acord exclusiv care va face posibila construirea de iahturi de 24-80 de metri, un segment important al pietei nautice, cu tehnologie de celule de combustibil.
HIDROGEN ŞI TRANSPORT: TRENUL
Pnrr dedică un capitol transportului feroviar, cu referire mai ales la transportul de pasageri: „În Italia aproximativ o zecime din rețelele feroviare este deservită de trenuri diesel, iar în unele regiuni italiene trenurile diesel au o vârstă medie ridicată și ar trebui înlocuite în anii următori, făcând din acesta momentul potrivit pentru a trece la hidrogen, în special acolo unde electrificarea trenurilor nu este fezabilă din punct de vedere tehnic sau necompetitivă.” Prin urmare, intervenția are în vedere conversia la hidrogen a liniilor feroviare neelectrificate în regiuni caracterizate printr-un trafic ridicat în ceea ce privește pasagerii cu o utilizare puternică a trenurilor diesel precum Lombardia, Puglia, Sicilia, Abruzzo (unde se creează o vale de hidrogen cu fonduri europene și unde se testează primul tren cu hidrogen), Calabria, Umbria și Basilicata.
Până în prezent, în Italia nu există stații de realimentare cu hidrogen pentru trenuri, dar cu banii care sosesc din Europa vor fi posibile convertirea a aproximativ 9 stații de realimentare pe 6 linii de cale ferată, cu o eficiență deosebită pe rutele mici. Primul tren cu hidrogen din lume există deja: se numește Coradia iLint, produce zero emisii de CO2 și a fost testat în Franța de compania transalpină Alstom. În Italia va ajunge în 2023: FNM, principalul grup de transport Lombard, a solicitat 6, cu opțiune pentru încă 8, pentru a deservi tronsonul Brescia-Iseo-Edolo.
HIDROGEN ȘI TRANSPORT: AVIONUL
Probabil, de asemenea, primul avion cu emisii zero va veni din Franta. Președintele Macron a anunțat recent un plan de 30 de miliarde dedicat practic în întregime tranziției energetice și mai ales mobilității, în care hidrogenul joacă un rol central, iar liderul producător de avioane Airbus a spus că primul zbor pe hidrogens-ar putea concretiza cel mai târziu în 2035. Pentru a accelera acest proiect, grupul transalpin a încheiat o alianță cu compania americană Plug Power, care colaborează și cu compania aerospațială Airflow. Acesta din urmă este pe cale să lanseze un prim model experimental: o aeronavă cu o capacitate de 9 locuri, care va avea o rază de zbor de aproximativ 800 km.
