Acțiune

Tabellini: „Covid va înrăutăți finanțele publice, dar există scutul BCE”

INTERVIU CU GUIDO TABELLINI, profesor titular de economie politică și fost rector al lui Bocconi - „Datoria noastră publică este încă sub control” datorită politicii monetare expansioniste a BCE, care totuși nu poate dura pentru totdeauna - Va fi decisiv pentru Italia să se cupleze la tendinta de recuperare

Tabellini: „Covid va înrăutăți finanțele publice, dar există scutul BCE”

Datoria publică italiană a fost analizată de agențiile internaționale de rating în ultimele săptămâni. Standard and Poor's în raportul care va fi lansat în acest weekend ar trebui să-și păstreze judecata neschimbată, apoi va fi rândul agenției Dbrs pe 30 octombrie, urmată de perspectivele Moody's pe 6 noiembrie și în cele din urmă de Fitch pe 4 decembrie. Tehnicienii care se ocupă de datorii în via XX Settembre așteaptă să verifice reacțiile de pe piețe după noile judecăți ale agențiilor, într-o fază în care pandemia taie în felii PIB-ul țărilor din zona euro și pentru ultima parte a anul. „Prognozele de creștere ale guvernului erau optimiste chiar înainte ca situația sănătății să revină la starea de urgență. Acum, cifrele pe care le-am citit par nerealiste”, observă economistul Guido Tabellini, titular al catedrei Intesa Sanpaolo de Economie Politică la Universitatea Bocconi.

Profesore Tabellini, ar putea noi blocaje sau restricții suplimentare să adauge probleme serioase economiei italiene în următoarele două luni și, în consecință, să aibă și efecte negative asupra evaluărilor viitoare ale datoriei noastre suverane?

„Situația finanțelor publice italiene este destinată să se înrăutățească: datoria publică va crește considerabil. Nu doar blocarea este de vină. Principala problemă este pandemia, care afectează aproape fiecare economie majoră din lume. Totuși, dacă nu implementăm un nou blocaj acum, vom implementa unul mai lung în scurt timp”.

Companiile de rating au luat deja în calcul că vor fi luni de tensiuni și dificultăți pentru bugetele publice ale zonei euro?

„Aș face o premisă: nu cred că există un compromis între sănătate și economie. Ceea ce este bun pentru sănătate este bun și pentru economie: dacă nu eradicăm virusul, economia nu va putea reporni. Oamenii nu cumpără, sau cumpără foarte puțin, nu călătoresc, nu cheltuiesc, nimeni nu plănuiește investiții. Nu cred că vom vedea o situație normală în următoarele luni. În ceea ce privește finanțele noastre publice, vom înregistra deteriorări semnificative față de toate ultimele prognoze, chiar și față de cifrele incluse în Nota de actualizare la Def”.

Presupunând că criza sănătății poate fi rezolvată în 2021, vor exista condiții economice și financiare pentru a ține sub control dinamica datoriei?

„Deocamdată este încă posibil să ținem sub control finanțele publice. Ratele mici ajută evident la protejarea parțială a datoriei, suntem încă într-o situație de relativă liniște. Cel mai serios risc va fi în viitorul apropiat: când economiile revin la capacitate maximă, Italia va trebui să rămână în mod absolut agățată de tendința de creștere a zonei euro. Dacă nu facem parte din relansarea economiei europene, presupunând un scenariu de creștere a dobânzilor, lucrurile ar merge foarte prost pentru datoria noastră suverană”.

Prin urmare, piețele financiare par să nu fi pus încă ochii pe finanțele publice italiene. Cât va dura acest tip de armistițiu și care ar putea fi un factor determinant în readucerea sub criză datoria noastră suverană?

„Totul depinde de BCE. Piețele nu sunt îngrijorate deocamdată, sunt în așteptare și alte planuri de cumpărare de obligațiuni suverane de către Banca Centrală. În schimb, atunci când piețele au percepția că BCE poate schimba strategia de cumpărare a valorilor mobiliare, atunci scenariul va deveni complicat. Până la jumătatea anului 2022, BCE va fi marele protector al datoriei noastre, dar nu poate fi atât de activă la nesfârșit. Acesta este motivul pentru care trebuie să sperăm că economia italiană va angaja redresarea cu aceeași putere ca și alte națiuni europene”.

Economiile italienilor continuă să crească, ABI raportează o creștere de +8% a depozitelor bancare în septembrie. Fără a evoca spectrul activelor, cum va fi canalizată o parte din această bogăție enormă (1.682 miliarde în conturi curente) în economia reală când criza sănătății se va normaliza?

„Oamenii consumă puțin în această perioadă, deci este o cotă de economisire forțată. Piețele sunt lichide, politica monetară este acomodativă, problema de sănătate trebuie mai întâi rezolvată în amonte. Virusul i-a pus pe cetățeni și întreprinderile într-o frică enormă: obiectivul principal acum este acela de a învinge pandemia”.

cometariu