În fiecare an în Italia sunt risipite 76 kg de alimente fiecare: în total, 1,3 miliarde de tone de alimente ajung la coș, iar eliminarea acestora costă mediul înconjurător 170 de milioane de tone de CO2 (date Last Minute Market). Nu numai atât: 14 milioane de kilometri pătrați de teren agricol sunt folosiți pentru a crește alimentele pe care le risipim. Dacă această zonă ar fi o țară, ar fi a treia ca mărime din lume după Rusia și Canada.
Pentru a pune capăt la toate acestea, Italia tocmai s-a echipat cu o nouă lege privind risipa alimentară. După ce primul da a sosit de la Cameră în martie trecut, marți, 2 august, prevederea a fost aprobată definitiv de Senat.
Textul, trecut în tăcere și depășit de alte măsuri aprobate în același timp, stabilește totuși inovații importante: definește pentru prima dată în sistemul juridic italian termenii de „surplus” și „risipă” alimentară și se concentrează pe stimulente și simplificare a procesului birocratic pentru donațiile de alimente, evident cu respectarea standardelor de igienă și sănătate și trasabilitate.
Iată principalele modificări din punct de vedere practic:
1) Se va putea descărca TVA-ul bunurilor donate.
2) Se face o reducere a taxei pe deșeuri proporțional cu cantitatea de alimente colectată de asociații.
3) Rezumatul donațiilor va trebui făcut în fiecare lună, la bilanțul final, și se pot evita până la 15 mii de euro din alimentele donate (până acum era însă necesară o declarație pentru ca autoritățile sanitare să fie completate cu cinci zile înainte de transfer).
4) Pâinea poate fi donată în 24 de ore de la producție.
5) În sectorul de catering, clienții au voie să-și ia acasă resturile cu „geanta familiei”.
6) Două milioane au fost alocate pentru 2 pentru Masa Indigenților și câte un milion la două fonduri care se vor ocupa de ambalaje inovatoare și anti-risipă și de promovarea „genților de familie” în restaurante.
7) Nu doar organizațiile non-profit pot fi considerate „donatori”, ci și organismele publice, cantinele școlare, companii și spitale, magazine, supermarketuri, restaurante și întreprinderi.
8) Pot fi donate alimente și medicamente cu etichete greșite (pe lângă alimente, legea se referă și la medicamente și haine), dar numai dacă neregulile nu privesc data de expirare sau indicarea unor substanțe care provoacă alergii sau intoleranțe.
9) Pentru reducerea deșeurilor, producțiile cu kilometru zero vor fi promovate de Ministerul Politicilor Agricole.
10) Asociațiile de voluntari vor putea recupera și transfera gratuit produsele care rămân la sol în timpul recoltei agricole. Există și posibilitatea distribuirii produselor alimentare confiscate (care există astăzi, dar este la latitudinea magistraților).
„Ne dorim ca donația să fie structurală, zilnică, de fiecare dată când se generează un surplus - explică deputatul Pd Maria Chiara Gadda, prim semnatar al legii - iar drumul principal este să eliminarea birocrației inutile, cum ar fi declararea prealabilă cu 5 zile înainte de livrare. Acum va fi suficient un document de transport, sau un document echivalent, capabil să permită trasabilitatea produsului sau o declarație sumară la sfârșitul lunii, doar dacă suma donației depășește 15 mii de euro”.
Potrivit lui Gregorio Fogliani, al organizației non-profit Qui Fondation, care activează din 2007 cu proiectul Pasto Buono pentru recuperarea surplusurilor alimentare, „această lege ar putea reduce la jumătate volumul deșeurilor în zece ani: s-a calculat că dacă toate instituțiile publice italiene și-ar pune la dispoziție surplusurile, cu o medie de 20 de mese pe zi, s-ar putea chiar distribui 7 milioane de mese în fiecare zi”.
Cu toate acestea, spre deosebire de prevederea similară lansată în urmă cu șase luni în Franța, noua lege italiană nu include nicio penalizare pentru cei care nu reușesc să recupereze hrana în rețeaua comercială și de distribuție. Și acest lucru ar putea limita foarte mult eficiența luptei împotriva deșeurilor.
