Personalitatea Fridei, copleșitoare și evazivă, sugerează o călătorie cinematografică incitantă prin experiențele unor mari femei, pentru a afla despre alegerile și lucrările cu care acestea și-au influențat timpul și, combinând poveștile lor, să reconstituie mozaicul sensibilității feminine moderne.
Figuri fascinante, adesea chinuite, pe care cinematograful le-a ajutat să le transforme în icoane populare, grație interpretărilor unor actrițe extraordinare. Căutăm, dincolo de mit, femei adevărate, Frida, Anna, Laura, Virginia... identitățile lor profunde, care, mereu în colivie de cultura dominantă și regulile sociale, s-au străduit să iasă și să se stabilească cu impulsuri de nedescris, cedând uneori dovada intolerabilă durere dar făcând mereu experiențele lor universale.
30 martie, ora 21.00
MARILYN
Marilyn
de Simon Curtis. Marea Britanie, SUA, 2011, 99', v. aceasta.
Visul unei intregi generatii masculine devine realitate intr-un tip obisnuit care intalneste si iubeste cea mai dorita femeie din lume, dar dincolo de magia unica a frumusetii ei descopera o fragilitate dureroasa.
1 aprilie, ora 21.00
MARIA
Taci pentru totdeauna
de Franco Zeffirelli. Italia, Franta, Marea Britanie, Romania, 2002, 111'
O ficțiune rafinată despre apusul marii soprane, pe care uimitoarea Fanny Ardant o face emoționantă în amintirea tinereții sale fugitive, ca vocea care a făcut-o divină.
2 aprilie, ora 21.00
LAURA
Lady Henderson Prezintă
de Stephen Frears. Marea Britanie, 2005, 103', v. aceasta.
Povestea adevărată amuzantă a nobilei engleze, în al cărei teatru legendar trăiesc picturi de
femei goale, singura oază de pace pentru soldații din Londra sfâșiați de bombele naziste.
3 aprilie, ora 21.00
Caterina
împărăteasa Catherine
de Josef von Sternberg. SUA, 1934, 104', ov subt. aceasta.
Cea mai fascinantă dintre capodoperele lui von Sternberg cu Marlene Dietrich, care își revarsă senzualitatea evazivă și evazivă în marea împărăteasă rusă, centrul unei lumi delirante de putere și eros.
4 aprilie, ora 21.00
SILVIA
Sylvia
de Christine Jeffs. Marea Britanie, 2003, 110', ov subt. aceasta.
Sylvia Plath, una dintre cele mai mari scriitoare americane contemporane, soția celebrului poet Ted Hughes, a tradus conștientizarea durerii de a trăi în texte șocante, până la sinuciderea ei tragică, la doar 31 de ani.
5 aprilie, ora 21.00
EVITA
Evita
de Alan Parker. SUA, 1996, 135', ov subt. aceasta.
Surprinzător muzical hollywoodian, strălucit în suprapunerea icoanei pop contemporane, Madonna, pe una dintre cele mai cunoscute figuri politice ale secolului trecut, încă obiect de venerație populară în Argentina.
6 aprilie, ora 21.00
NUCĂ DE COCOS
Coco înaintea lui Chanel
de Anne Fontaine. Franța, 2009, 110’, v. aceasta.
Geniu independent și rafinat, Chanel a emancipat femeile cu rochiile ei revoluționare, rupând condiționarea puterii socio-politice masculine, care a imobilizat-o doar în roluri frivole.
9 aprilie, ora 21.00
Edie
Fata de la fabrica
de George Hickenlooper. SUA, 2006, 90', v. aceasta.
Edie Sedgwick, actriță, model și muza lui Andy Warhol, și-a impus farmecul magnetic asupra haosului New York-ului anilor ’60, devenind icoana contraculturii, înainte de a se scufunda, foarte tânără, în golul
faimă.
10 aprilie, ora 21.00
NORĂ
Nora
de Pat Murphy. Irlanda, Marea Britanie, Italia, Germania, 2000, 106', v. aceasta.
Un punct de observație extraordinar și fără precedent asupra geniului literar al secolului XX, James Joyce, este oferit de povestea Norei Barnacle, tovarășă credincioasă de o viață, care se luptă cu nevrozele unui mare artist.
11 aprilie, ora 21.00
AMELIA
Amelia
de Mira Nair. SUA, 2009, 111', ov subt. aceasta.
Hilary Swank își infuzează carisma în legendara aviatoare Amelia Earhart, prima femeie care a zburat peste Oceanul Atlantic, câștigând un loc de onoare în imaginația americană pentru curajul ei.
12 aprilie, ora 21.00
VIRGINIA
The Hours
de Stephen Daldry. SUA, 2002, 114', ov subt. aceasta.
Personajul Virginiei Woolf, doamna Dalloway, traversează trei destine feminine în epoci diferite. Oscar lui Nicole Kidman pentru identificarea dureroasă cu interioritatea celebrului scriitor, pierdut în durere.
13 aprilie, ora 21.00
ARMIDE
Vino il vento
de Marco Simon Puccioni. Italia, 2013, 110'
Portretul Armidei Miserere, una dintre primele femei care a condus o închisoare, rol până acum rezervat bărbaților. Ea a luptat pentru a îmbunătăți condițiile deținuților, mișcată de o dorință fără compromisuri de dreptate.
informații
Palazzo delle Esposizioni – sala de cinema
scară în via Milano 9 a, Roma
www.palazzoesposizioni.it
INTRAREA LIBERĂ PÂNĂ NUMĂRUL LOCURI
Locurile vor fi alocate cu o oră înainte de începerea fiecărei proiecții
