24 de ore distanta de prezentarea reformei Pactului de stabilitate propus de Comisia Europeană incepem sa facem primele calcule si sa sondam terenul in vederea celui reuniunea miniștrilor de finanțe programată vineri și sâmbătă la Stockholm. Aceasta va fi prima ocazie utilă în care reprezentanții diferitelor state membre vor putea discuta despre propunerea care, conform intențiilor Bruxelles-ului, ar trebui să fie aprobată până la sfârșitul anului. L'aplicarea vechiului Pact este suspendată, din cauza urgenței Covid, din martie 2020 și va fi reactivat la 1 ianuarie 2024. Prin urmare, obiectivul Comisiei este de a începe din nou cu reguli noi, considerat aplicabil în mod realist, pentru a promova creșterea durabilă, permițând țărilor să reducă datoria fără a pune în pericol investițiile. Totuși, în acest moment drumul pare a fi în sus, cu Italia plângându-se de neexcluderea cheltuielilor pentru Pnrr și Green Deal în calculul cheltuielilor țintă și Germania care, în schimb, consideră limitele impuse de Bruxelles prea blande și slabe. În mijlocul remorcherul pe Mes, cu Italia care la Stockholm ar putea fi prinsă în focul încrucișat de celelalte țări UE care cer ratificarea imediată a Mecanismului european de stabilitate (MES), argumentând că țara noastră „îngheață” discuția”.
Cu noul Pact de Stabilitate pentru Italia, o corecție de 8-15 miliarde pe an
Conform noilor reguli propuse de Bruxelles, țările cu un deficit de peste 3% sau/și o datorie de peste 60% din PIB vor trebui să prezinte planuri de ajustare bugetară patru ani (prelungibil la șapte) pentru a reduce datoria și va fi obligat să efectueze o ajustare fiscală de 0,5%. anual, sub sancțiunea unei proceduri de încălcare automată.
Calculator în mână, conform proiecției elaborate de tehnicienii Comisiei Europene, pentru Italia acești parametri vor implica o măsuri corective în valoare de 8 sau 15 miliarde pe an, egal cu 0,45% sau 0,85% din PIB anual, în funcție de dacă țara noastră decide să adere la un plan de ajustare întins pe patru sau șapte ani. Deocamdată, subliniază surse UE, acestea sunt simple simulări iar cifrele reale vor fi văzute ulterior pe baza planurilor individuale. Dar indicațiile par clare: Italia este o țară cu o datorie foarte mare (2.772 miliarde de euro conform Băncii Italiei) și un deficit care, potrivit Def, va ajunge la 4,5% până la sfârșitul anului. Fiind o țară foarte îndatorată, va trebui, așadar, să prezinte un plan de ajustare bugetară, care, după toate probabilitățile, se va întinde pe șapte ani, în urma unei „traiectorie tehnică” (aceasta este definitia indicata de Bruxelles) care garanteaza ca datoria are o scadere plauzibila sau ramane prudenta si ca deficitul scade sau ramane sub 3% pe termen mediu. Un plan pe șapte ani presupune așadar o ajustare de 0,45%, egală cu 8 miliarde pe an. Dacă în schimb Italia ar alege să opteze pentru un plan pe patru ani, corecția s-ar ridica la 0,85%, adică 15 miliarde pe an.
Cea mai mare remediere conform regulilor actuale
La prima vedere cifrele pot părea prohibitive, dar cu regulile actuale – care va reveni în vigoare la 1 ianuarie 2024, vă reamintim – ar fi și mai mult. Aplicarea Pactului de stabilitate în vigoare în prezent ar impune Italiei ajustare anuală de 0,6%, 11,5 miliarde de euro. Nu numai că, corectarea ar trebui aplicată pe o perioadă mai lungă de timp, adică până când țara noastră atinge obiectivul pe termen mediu. Ca să nu mai vorbim de regula al XX-lea care solicită în prezent rambursarea datoriei de 5% din PIB pentru cei peste pragul de 60%, într-o intervenție extrem de prociclică și de fapt niciodată aplicată. Noua propunere o zgârie, dar dacă rămâne pe loc, ar implica una efort de 4,5% pe an a fi multumit. În fine, dacă luăm în considerare și cifrele cuprinse în Def, ținta de ajustare a guvernului pentru acest an este de 3,6% și 0,9% în 2024. Mai simplu spus, noile reguli stabilesc corecții anuale mai mici celor prevazute in prezent si de asemenea celor indicate de guvern in Def.
Giorgetti: „A fost necesar să se excludă cheltuielile Pnrr”. Germania: „Parametri slabi”
Potrivit ministrului Economiei Giancarlo Giorgetti, propunerea de reformare a Pactului de Stabilitate prezentată pe 26 aprilie de Comisia UE „este cu siguranță un pas înainte dar solicitasem cu forță excluderea cheltuielilor de investiții, inclusiv a celor tipice Pnrr digital și afacere verde, din calculul cheltuielilor țintă pe care se măsoară respectarea parametrilor. Recunoaștem că nu este cazul.”
„Orice cheltuială de investiție – a continuat Giorgetti – deoarece este semnificativă și produce datorii pentru noul pact, trebuie evaluată cu atenție. Prin urmare, ar trebui privilegiate doar cheltuielile care produc efectiv un impact pozitiv semnificativ asupra PIB-ului”.
Comentariul ministrului german de Finanțe merge în direcția total opusă Christian Lindner: „Propunerile Comisiei Europene nu satisfac încă cererile guvernului federal”, a spus ministrul, adăugând că Germania „nu va accepta propuneri de reformă care slăbesc Pactul de Stabilitate și Creștere al UE”. Lindner a subliniat că propunerea Comisiei va fi în orice caz „baza unor negocieri ulterioare”, în care Germania va fi „constructivă”. De fapt, trebuie amintit că Germania și Țările de Jos solicitau un coeficient numeric fix pentru întreaga reducere a datoriei care, în opinia lor, ar fi trebuit să fie egal cu 1% pentru țările cu datorii mari, precum Italia. Bruxelles a optat în schimb pentru 0,5%.
Mai pozitivă decât cea germană, reacția lui Tarile Bassi, unde, însă, guvernul face cunoscut că dorește ca „noile reguli să conducă la o reducere ambițioasă a datoriei și la o mai mare sustenabilitate a datoriei pentru țările foarte îndatorate”. Pentru Franța, pe de altă parte, propunerea „merge în direcția corectă”, în ciuda faptului că Parisul nu a apreciat în mod favorabil regulile automate pentru reducerea deficitului și a datoriilor.
Italia strânsă între Pactul de Stabilitate, Mes și Pnrr
Diferitele poziții ale statelor membre vor apărea deja vineri la Stockholm unde miniștrii de finanțe ai Eurogrupului se vor reuni și unde Italia va fi în vizorul tuturor. Motivul? Lună
Europa nu mai intenționează să aștepte, iar eșecul Italiei de a ratifica a devenit o problemă: „Eșecul de a ratifica - a subliniat oficialul UE - este cumva blocarea” și alte reforme. Pentru sursa „este imposibil să discutăm despre alte măsuri care ar putea fi utile dacă nu am implementat un acord anterior. Are o efect de răcire asupra discuțiilor„. Italia, la rândul ei, păstrează punctul: Mes „goes actualizat și transformat ca vehicul de creștere”, subliniază surse guvernamentale.
În următoarele luni, așadar, trecerile și venirile dintre Roma și Bruxelles vor fi foarte intense. Pentru că se vor adăuga și negocierile privind Pactul și cea pe Mes modificări ale Pnrr. Acestea sunt trei puncte care sunt doar aparent separate, dar pe care Italia le consideră strâns legate. Și nu întâmplător Giorgetti a remarcat cu privire la includerea cheltuielilor de investiții în calculul cheltuielilor țintă pe care se măsoară respectarea parametrilor Pactului de Stabilitate. De ce, și probabil că în acest sens va împinge Italia, dacă noul Pact de Stabilitate nu prevede niciunul "regula de aur” (adică regula care calculează anumite categorii de investiții cu un sistem contabil diferit) țările membre cu îndatorare mare vor fi chemate să se concentreze doar asupra acelor investiții care duc la scăderea deficitului și a datoriei față de PIB. Cu riscul, așadar, de a ne abate de la prioritățile pe care, prin Next Generation, UE le-a imprimat Pnrr-ului țărilor membre.
