După „nuul” oficial din Elveția, sosit prin referendum, și în timp ce discuția se aprinde în diverse țări inclusiv Italia, prima țară din Europa care se pregătește să experimenteze - la nivel național - venitul de bază este Finlanda. Prim-ministrul Juha Sipilä a promis acest lucru și acum proiectul de lege este examinat printr-un fel de consultare populară, care se va încheia pe 9 septembrie.
Testul prezice asta 2.000 de persoane, extrase la întâmplare și în vârstă de muncă, vor primi 560 de euro pe lună de la stat. „Venitul de bază” a fost conceput în țara scandinavă mai ales cu intenția, după cum a raportat Ministerul Afacerilor Sociale și Sănătății, de a „reduce birocrația și simplifica sistemul complex de ajutor social”. Premierul, ales în mai 2015 dar care anterior fusese antreprenor, susține că această măsură poate relansa și piața muncii.
Exact opusul a ceea ce au evaluat politicienii și alegătorii elvețieni, în iunie anul trecut 77% au spus NU venitului de bază, care urma să fie de 2.300 pe lună (2.500 de franci elvețieni): potrivit acestora, un venit de bază ar putea descuraja cetățenii să-și caute un loc de muncă. Măsura, care în situația actuală ar fi puțin probabil să fie fezabilă în țări foarte îndatorate, precum Italia, are totuși deja un precedent virtuos în lume: în India, unde venitul de bază a fost introdus la nivel local în statul Madhya Pradesh.
Potrivit indicatorilor economici, în provincia India Centrală, care are 73 de milioane de locuitori, calitatea vieții pare să se fi îmbunătățit, în special s-a înregistrat o puternică revenire a consumului. Alte exemple sunt cele ale orașului Utrecht și experimentul realizat de Y Combinator, un incubator de startup al Silicon Valley, care a anunțat deja în iunie că va testa venitul de bază pe o sută de familii din Oakland, California, care vor primi între 1.000 și 2.000 de dolari pe lună pe o perioadă cuprinsă între șase luni și un an. „Venitul de bază este folosit de oameni pentru a-și satisface nevoile, dar nu știm dacă aceasta este cea mai bună soluție: de aceea vrem să o testăm”, spun ei din Silicon Valley.
Totuși, chiar și în Statele Unite, la nivel național, proiectul este practic imposibil de fezabil: calculându-l pe o contribuție de 10.000 de dolari pe an (mai mică decât cea gândită de Y Combinator), ar costa cuferele Statului aproape 3.000 de miliarde pe an. Totuși, obiectivul prim-ministrului finlandez Juha Sipilä este să includă experimentarea în Legea de stabilitate din 2017 și, astfel, să o declanșeze de la 1 ianuarie anul viitor.
