Au trecut ani de zile când piata de arta creste intr-un ritm impresionant. Lucrările au fost evaluate până la jumătate de milion de dolari, prin potrivirea marii valori artistice a produselor cu o masura economica considerabila.
Dar cum face finanțare a acestei piete? Care sunt fondurile din care pot recurge operatorii? El ne explicăArt Dealer Finance, studiul realizat de Tetaf (târgul internațional de artă și antichități organizat în fiecare an la Maastricht) și prezentat pe 4 mai de Anders Peterson, fondator al tactica artistică, cu comentariul de Tim Schneider, jurnalist al artnet și fondator al Piața Gri.
Studiul a fost realizat prin colectarea opiniilor lui 142 de operatori industrie (inclusiv Michael Plummer, director general al Tetaf New York și unul dintre fondatorii Artvest, Adriano Picinati din Torcello, coordonator global de artă și finanțe al Deloitte, Evan Beard a trusturilor americane, Andrew danez e Nigel Glenda de Athena Art Finance, Freya Stewart Fine Art Group) și și-a schimbat strategia trecând spre analize mai aprofundate și mai bine direcționate începând cu 2017, anul în care a fost semnat de Rachel Pownall, profesor de economie și comerț alUniversitatea Maastricht.
Ceea ce iese în evidență în analiză este că împrumuturile și finanțările către operatori și galerii nu sunt atât de vizibile pe cât s-ar imagina pe o piață care a crescut atât de mult în ultimii ani. Se poate spune că între 2000 și 2017 a devenit Piața de Artă o adevărată industrie cu o cifră de afaceri care a depăşit i 63 milioane de dolari.
Ideea este că există perioade istorice mai mult sau mai puțin favorabile pentru artă și galerii care reușesc să se finanțeze mai ușor decât altele, inclusiv cele impresionist, modern, postbelic si contemporan. În zilele noastre, de exemplu, în 2017 case de licitații ca la Sotheby's, Christie e Phillips au înregistrat 50% din cifra de afaceri. Le vânzări prin urmare ele reprezintă o variabilă imprevizibilă, deci este de preferat să folosiți deprofiturile lor sau apelează la investitori privați, în loc să se împrumute de la bănci.
Dintr-o declarație din raportul din 2017 de Deloitte Art&Finance reiese că jumătate dintre colecționarii intervievați cumpără pentru rentabilitatea investiției, iar peste treizeci la sută cumpără pentru diversificare. Același raport arată că bunurile de artă sunt evaluate 1,62 trilioane de dolari, și puteau ajunge la 2,71 trilioane în 2026.
În plus, în ultimii ani, Indivizi în valoare mare netă, oameni cu valoare netă mare care au început să domine și să impună noi reguli pe piață, determinând creșterea acesteia din 2004.
Deci această piață este în creștere vizibilă cu cifre până la multe zerouri, dar rămâne încă imprevizibilă, având în vedere că valoarea artei, așa cum se susține Evan Beard de la Us Trustse bazează pe convingeri.
