Ungaria crește, dar tulbură Europa cu noi ziduri anti-migranți

Politica anti-migrantă a Ungariei deranjează Europa, dar creșterea economică a țării maghiare este fără îndoială. Premierul ultraconservator Orban a anunțat un nou zid anti-migranți în sud și referendumul privind cotele pentru 2 octombrie, dar economia merge, chiar dacă datoria externă merge alături de PIB.

În 2015, PIB-ul Ungariei a crescut cu 2,9%: din partea ofertei, sectorul serviciilor, în uşoară accelerare, a avut o contribuţie semnificativă la creştere (+1,4%), la care trebuie adăugată cea care derivă din dinamica bună a producţiei industriale (+0,8%) şi a agriculturii (+0,4%) . Creșterea cererii pentru consumul privat și investiții au fost principalii catalizatori pe partea cererii interne (+1,5% și +0,4% contribuțiile respective). În timp ce contribuția oferită de consumul public a fost mai modestă (+0,1%) datorită controlului cheltuielilor implementat pentru consolidarea finanțelor publice.

Contribuția exporturilor nete a fost pozitivă (+1,5%) datorită accelerării exporturilor față de importuri. In orice caz, au existat semne de încetinire a fazei ciclice la începutul acestui an. Conform estimărilor preliminare publicate de Centrul de studii Intesa Sanpaolo, în primul trimestru PIB-ul a crescut cu 0,9% pe an. Tendința deosebit de slabă a PIB reflectă prima contracție ciclică (-0,8%) din 2012. O contribuție negativă la tendința PIB este performanța slabă a sectorului industrial (+0,5% față de primul trimestru din 2015), în special în sectorul minier (-40% în martie) precum și în sectorul prelucrător (-4,4% în martie). Cererea externă a înregistrat, de asemenea, o scădere în martie (-3,4%), în timp ce în aceeași lună dinamica vânzărilor cu amănuntul a rămas pe un trend pozitiv (4,2%).

Consumul casnic beneficiază de reducerea ratei șomajului (6% în februarie, cel mai scăzut din ultimii ani). În aprilie, celIndicele de sentiment economic (ESI) a rămas destul de ridicat la 110,1, deși ușor mai scăzut, iar în aceeași lună PMI-ul de producție a rămas peste 50 la 52,2, puțin mai bine decât în ​​martie (51,7). În întregime faza ciclică maghiarădeși încetinind rămâne pozitivă și pentru întregul an 2016 analiștii se așteaptă la o dinamică a PIB-ului de aproximativ 2,0%, datorită dinamicii bune și a consumului privat, favorizată de scăderea șomajului, și cererea externă, în special de pe piețele UE. În schimb, este de așteptat ca cheltuielile publice pentru consum și investiții să aducă doar o mică contribuție la creșterea economică din cauza necesității de a limita cheltuielile publice.

Pe partea ofertei, dinamica industriei este de așteptat să rămână pozitivă, deși pe o tendință mai limitată decât în ​​2015, în timp ce sectorul serviciilor, mai legat de economia națională, este de așteptat să crească cu aproximativ 2,4%. Inflația, egală cu -0,1% în medie în 2015, a fost egală cu 0,2% în medie pentru primele cinci luni din 2016, în redresare, dar hotărât slabă. Evoluția prețurilor de consum a fost afectată atât de planurile de reducere a prețurilor la energie electrică și gaze de uz casnic, cât și de evoluția conținută a prețurilor internaționale la materiile prime. Pentru acest an, inflația medie este de așteptat să fie doar ușor pozitivă (0,5%).

În 2015, deficitul public a fost de 2,0% din PIB, o imbunatatire fata de 2,3% inregistrata in anul precedent: imbunatatirea se datoreaza in primul rand cresterii veniturilor fiscale si costului mai mic al dobanzilor platite. Pentru acest an și 2017 Comisia Europeană (CE) prognozează că deficitul public se va menține la 2,0%: scăderea investițiilor publice din cauza efectului postelectoral, scăderea cheltuielilor sociale și scăderea dobânzilor la datorie va fi compensată de reducerea poverii fiscale asupra sectorului bancar (cu cota de impozitare a impozitului special pe bănci redusă la 0,15%) și prin măsuri precum noul „pachet locativ” care prevede reducerea TVA la 5% pentru clădirile noi. În special, această din urmă măsură reprezintă, în opinia CE, un element de incertitudine pentru estimarea deficitului public, care, prin urmare, rămâne supus unor riscuri în creștere.

Datoria publică, egală cu 78,3% din PIB în 2012, a scăzut treptat în ultimii ani și este estimată la 75,3% la sfârșitul anului trecut.; se așteaptă, de asemenea, de către CE să scadă în continuare în anii 2016 (74,3%) și 2017 (73%). Cu un deficit bugetar stabil la 2,0% din PIB, datoria publică ar tinde să se stabilizeze la aproximativ 50% din PIB pe termen lung. În fața presiunilor inflaționiste scăzute, și pentru a favoriza redresarea economiei, Banca Centrală a Ungariei (NBH) a redus progresiv rata dobânzii de referință la 0,9% în luna mai a acestui an. Faza de reducere a ratei ar putea fi încheiată, dar cu o dinamică foarte limitată a prețurilor, politica monetară va putea rămâne expansivă pentru tot anul curent și o bună parte din următorul de asemenea, având în vedere că BCE ar putea menține ratele dobânzilor scăzute pentru o lungă perioadă de timp. Reducerea ratei de politică monetară a slăbit forintul care a ajuns la 315,6 față de euro. Pe termen scurt, este de așteptat ca moneda locală să rămână supusă volatilității.

În 2015, Ungaria a avut un excedent de cont curent de peste 4,7 miliarde EUR (aproximativ 4% din PIB)multumesc mai ales soldului pozitiv al serviciilor si conturilor comerciale. În aceeași perioadă, a existat o ieșire netă de capital pentru investiții de portofoliu și alte investiții și, deși într-o măsură mai mică, și pentru investiții directe. Contul de capital, în schimb, a înregistrat un sold pozitiv, dar în ansamblu balanța de plăți a înregistrat un deficit de aproape 5 miliarde. Pentru acest an, soldul curent este de așteptat să rămână pozitiv și aproape de 3,5% din PIB. De asemenea, este de așteptat ca creșterea importurilor (+1,6%) ca urmare a întăririi cererii interne să fie compensată de creșterea exporturilor (+1,3%) favorizată de creșterea cererii externe. Poziția financiară netă a țării este negativă (aproximativ 70% din PIB-ul nominal din 2015) iar datoria externă brută este de 108% din PIBCu toate acestea, soldul pozitiv al contului curent ar putea favoriza o întărire treptată a poziţiei financiare externe a ţării.

În ultimele evaluări economice, FMI, pe lângă faptul că a apreciat creșterea economică bună a Ungariei din ultimii ani, a evaluat pozitiv și îmbunătățirea conturilor externe care, din 2009, au înregistrat solduri de cont curent pozitive și datoria externă în scădere față de PIB. Pe termen mediu-lung, stabilitatea poziției externe a Ungariei pare să se îmbunătățească și, pe termen scurt, a existat o stabilitate substanțială a gradului de lichiditate al țării. Rata de acoperire a rezervelor, adică raportul dintre rezervele valutare și agregatul egal cu suma algebrică a datoriei scadente și soldul de cont curent care acoperă nevoile de finanțare pe termen scurt ale țării, este estimat a fi mai mare decât valoarea de prag de 1 (creștere). la 1,1 în 2016).

Bazat pe ultimul Indicele de competitivitate globală (GCI) calculat de Forumul Economic Mondial, între 2009 și 2015 Ungaria a trecut de pe locul 58 pe locul 60 într-un clasament de 144 de țări: competitivitatea măsurată de GCI nu s-a îmbunătățit așadar în ultimii ani. Arhitectura sistemului economic și instituțional maghiar are mai multe puncte slabe: același indice GCI evidențiază sistemul fiscal și dificultatea de a accesa finanțare ca fiind principalii factori care penalizează în continuare competitivitatea locală. Bazat peIndicator Doing Business, Ungaria ocupă locul 42 într-un clasament de 189 de țări. Deși rata de acoperire a rezervelor este peste nivelul de alertă și există un excedent semnificativ de cont curent, Ungaria prezintă elemente de vulnerabilitate macroeconomică datorită unei datorii externe care este încă mai mare de 100% din PIB dar care este totuși în scădere și a scăzut semnificativ de la vârful de 135% din 2009. Procentul datoriei publice, deși încă semnificativ (76% din PIB), este de asemenea așteptat să scadă în următorii ani datorită deficitului bugetar proiectat. să rămână în jur de 2,0%. CDS-urile au scăzut în ultimele luni în concordanță cu ceea ce s-a observat pentru alte țări europene, iar în prezent nivelul CDS este cel mai scăzut de la începutul anului 2015. Prin urmare, în luna mai, agenția de rating Fitch a îmbunătățit evaluarea țării, aducând este la gradul de investiție la BBB-. Celelalte agenții, S&P și Moody's, sunt în schimb mai precaute și în momentul de față atribuie BB+ și respectiv Ba1 Ungariei.