O respingere irevocabilă cea aplicată în această dimineață de Banca Centrală Europeană asupra impozitul pe profit suplimentar a băncilor impuse prin decret de Guvernul Meloni. În ajunul consiliului de administrație care va anunța noile măsuri de politică monetară, dezvăluind dacă în septembrie va fi o pauză a majorărilor sau dacă înăsprirea va continua, Eurotower a trimis un document, semnat de președintele Christine Lagarde, Ministerului Economie pe care în urmă cu o săptămână i-a cerut o părere cu privire la impozitul de 40% la majorarea marjelor de dobândă bancară. Și în cele șase pagini care au ajuns la Roma de la Bruxelles criticile nu lipsesc. Există trei constatări principale ridicate de BCE, care privesc, respectiv, consecințele asupra creditului, încrederea investitorilor și posibilele repercusiuni asupra băncilor mai mici, mai ales având în vedere problemele cu care instituțiile sunt chemate să se confrunte în ciclul economic actual.
BCE: impozitul pe profiturile suplimentare nu trebuie folosit pentru echilibrarea bugetului
Impozitul pe profiturile suplimentare ale băncilor este un impozit unic. „În acest sens, BCE a recomandat anterior că este necesară o separare clară între natura extraordinară a veniturilor și resursele bugetare generale ale unui guvern pentru a evita utilizarea lui în scopuri generale de consolidare fiscală„: scrie BCE în avizul juridic privind impozitul extraordinar.
Efectele impozitului asupra băncilor
În document, BCE face o reflecție: este adevărat că o politică monetară caracterizată printr-o creștere rapidă a ratelor duce la o creștere a marjelor de dobândă ale instituțiilor. Dar este și adevărat că acest lucru se întâmplă doar într-o primă fază. Urmează apoi un al doilea, pe termen lung, caracterizat prin costuri de colectare mai mari, pierderi din portofoliul de valori mobiliare și o creștere a provizioanelor în vederea unor eventuale insolvențe. Impozitul pe profiturile suplimentare ale băncilor ia în calcul doar prima fază, ignorând total a doua care s-ar putea dovedi a fi „mai puțin pozitiv, dacă nu negativ”, pentru bănci. Din acest motiv riscul este ca compromite capacitatea instituțiilor de a răspunde la a doua fază unde se vor confrunta cu o creștere a suferinței.
Din acest motiv, Eurotower recomandă „ca decretul-lege să fie însoțit de aanaliza aprofundată a potențialelor consecințe negative pentru sectorul bancar, explicând în special impactul specific al impozitului extraordinar asupra profitabilității pe termen lung și a bazei de capital, asupra accesului la finanțare și asupra acordării de noi împrumuturi și asupra condițiilor de concurență de pe piață, precum și impactul potențial al acestuia. privind lichiditatea”.
Potrivit BCE, „trebuie exercitată prudență pentru a se asigura că impozitul extraordinar nu afectează capacitatea instituțiilor de credit individuale de a stabili baze solide de capital și să facă provizioane adecvate pentru deprecieri sporite și deteriorarea calității creditului.” „Limitarea capacității instituțiilor de credit de a menține poziții de capital adecvate sau de a constitui cu prudență provizioane în contextul unei posibile scăderi a calității creditului ar putea pune o transmitere regulată a măsurilor de politică monetară este în pericol„, adaugă Banca Centrală Europeană.
BCE: impozitul pe profiturile suplimentare poate genera neîncredere în investitori
„Taxa extraordinară poate face mai scumpă pentru bănciatrage noi capitaluri capitaluri proprii și finanțare angro, așa cum pot avea investitorii interni și străini mai puțin interes pentru investiții în instituţiile de credit italiene care au perspective mai incerte”, scrie clar BCE. Mai simplu spus, investitorii pot fi descurajați să investească în băncile italiene pentru că Guvernul ar putea decide din nou, și încă o dată surprinzător, să impună noi taxe, scenariu care ar risca, la rândul său, să crească costul creditului italian. Nu numai atât, „caracterul retroactiv al impozitului pe profiturile suplimentare ar putea alimenta percepția unuia cadrul juridic incert și dau naștere unor dispute la scară largă, creând îndoieli cu privire la securitatea juridică”.
BCE: riscurile pentru băncile mici
În partea finală a avizului, BCE ridică îndoieli cu privire la supraveghere. Principalul se referă la „riscurile de fragmentare a sistemului financiar european datorită caracterului eterogen al unor astfel de impozite”; și faptul că grupurile care operează prin sucursale străine sunt supuse „dublei impuneri”.
Un alt risc mare se referă la băncile mai mici. Pericolul este de fapt ca „taxa extraordinară să afecteze în special instituțiile mai puțin semnificative, care tind să se concentreze mai mult pe acordarea de credit”. Mai ales că baza de impozitare a impozitului guvernului italian „nu ia în considerare întregul ciclu economic și nu include, printre altele, cheltuielile de exploatare și costul riscului de credit”. Din acest motiv „cuantumul impozitului extraordinar poate să nu fie proporțional cu rentabilitatea pe termen lung a unei instituții de credit și cu capacitatea acesteia de a genera capital”.
