Acțiune

Ius soli, ceartă în Senat: așa prevede legea

În ciuda zbaterii din sala Senatului (care ieri i-a costat o vânătaie pe ministrul Fedeli din cauza atacurilor Ligii de Nord), reforma, care este suspendată de aproape doi ani, va fi votată după buletinele municipale (majoritatea este gândirea la încredere pentru a depăși obstrucționismul opoziției): iată punctele cheie.

Ius soli, ceartă în Senat: așa prevede legea

Ius soli, legea care extinde dreptul de cetățenie la cei născuți pe teritoriul italian chiar dacă sunt din părinți străini (deși în anumite condiții), încearcă să depășească ultimul obstacol al Senatului, unde Liga lui Matteo Salvini a declanșat ieri bătaia împotriva prevederea, care a costat-o ​​pe ministrul Educației, Valeria Fedeli din Pd, o ușoară contuzie.

Dacă va fi aprobată, legislația devine mai tolerantă: până înainte legea recunoștea doar ius sanguinis, acum în schimb vor fi și „noi italieni” fiii lui gpărinții străini cu reședința de cel puțin cinci ani în Italia, dintre care cel puțin unul în posesia permisului Uniunii Europene pentru rezidenți pe termen lung (cetățeni extracomunitari) sau „drept de ședere permanentă” (cetățeni UE)”. Acest nou drept se numește temperat ius soli.

Formula lansată odată cu reforma, care era blocată în Senat de doi ani, prevede însă și condiția de jus culturae: beneficiarul este deci „minorul străin, care s-a născut în Italia sau care a intrat acolo înainte de vârsta de doisprezece ani. El dobândește cetățenia de drept, dacă a urmat în mod regulat (conform legislației în vigoare) un curs de formare de cel puțin cinci ani pe teritoriul național”. Declarația de voință de a dobândi cetățenia italiană trebuie să fie exprimată de cel puțin un părinte înainte ca persoana în cauză să împlinească vârsta majoratului.

Deci, câți oameni vor fi afectați de noua măsură? Potrivit datelor Istat de la 1 ianuarie 2016, în Italia există aproximativ 1 milion de minori străini, mai mult de o cincime din totalul populației străine. Conform calculelor beneficiarii imediati ar putea fi în jur de 800 de mii în total, dintre care 634.592 sunt minori ai părinților care au rezidenți de cel puțin cinci ani (ius soli temperate), și alți 166 estimați pe baza ius culturae, adică elevi născuți în străinătate - sau în Italia - care au împlinit deja 5 ani. de școală în Italia.

În viitor, ar putea exista și mai mulți beneficiari ai noii legi, ceea ce ar putea ajuta la inversarea cursului scăderii populației în Italia. De altfel, în 2016, conform datelor Istat, au fost 69 de mii de străini născuți în Italia, 14% din totalul național. Soldul populației străine în ultimul an este de +63 mii unități, în timp ce cel al populației italiene este de -204 mii unități.

Guvernul ar putea pune încrederea pentru adoptarea legii care în prezent poate conta pe da a 98 de senatori Pd, 16 ai Mdp, 24 ai Ap (dar nu a lui Maurizio Sacconi) și vreo 25 între Grupul Mixt și Autonomii. După răsturnarea anti-romă și noile relații cu Liga, Beppe Grillo a decis ca senatorii Mișcării 5 Stele să se abțină (ceea ce în Senat echivalează cu votul împotrivă).

cometariu