Principalele partide pro-europene (PPE, social-democrații și liberalii lui Alde) ar lăsa 11% pe teren, care însă ar fi încasat doar parțial de euroscepticii populiști (adunați de acronimele Efdd, Enf și Ecr), care împreună ar câștiga 4%. Iar formațiunile centriste, pe de altă parte, ar crește în importanță. Pe scurt, acestea sunt noile echilibre politice care ar putea apărea la alegerile europene de anul viitor, conform unei simulări realizate de Istituto Cattaneo. Până în prezent, așadar, nu ar exista „un val negru”, spre deosebire de indicațiile care au venit, de exemplu, de la ultimele alegeri din Austria, din Italia și din ceea ce se întâmplă în țările celebrului bloc de la Vișegrad (Ungaria, Polonia, Republica Cehă, Slovacia). Fără a uita de suveranitatea în creștere care a apărut chiar în Germania sau în Franța, unde la alegerile din 2017 Macron a mers la vot cu Marine Le Pen.
Într-adevăr, unul dintre cele trei partide cele mai reprezentate astăzi în Parlamentul European de la Strasbourg, și anume liberalii din Alde, este de așteptat chiar să crească foarte ușor: conform Istituto Cattaneo, ar trebui, așadar, să depășească 10% din consens și să obțină 72 de locuri, încă cinci din actualele 67. Nu va merge la fel de bine pentru popular (formație de centru-dreapta căreia îi aparține și Forza Italia), în prezent, primul partid care, însă, în 10 luni ar pierde 37 de locuri, sau 6,5% din voturi. Potrivit acestei proiecții, ar fi cel mai semnificativ flop, demonstrând că nu numai că nu se prevede un „val negru”, dar nici măcar că inimile cetățenilor europeni bat atât de spre dreapta. De altfel, S&D-ul social-democraților europeni va pierde mai puțin, dar totuși 4,5%, o formație care reprezintă întregul centru-stânga continental, de la Pd la Psoe spaniol, de la socialiștii francezi (inclusiv macronienii) la germani. Spd. Pentru ei, locurile ar trece de la actualele 169 la 144, făcându-i din nou – și ferm – al doilea grup de la Strasbourg.
Cu toate acestea, este puțin probabil ca PPE și S&D să aibă împreună o majoritate, așa că, spre deosebire de trecut, sprijinul grupului liberal (ALDE) ar putea deveni așadar necesar pentru menținerea acordului parlamentar dintre marile forțe pro-europene. Pe de altă parte, așa cum era de așteptat, dar – potrivit lui Cattaneo – nu atât pentru a cuceri adunarea de la Strasbourg, așa-zisele forțe eurosceptice sau suveraniste sunt în creștere. EFDD (Europa libertății și democrației directe), care are în prezent componentele sale cele mai reprezentative din punct de vedere politic în Mișcarea 5 Stele și în Alternativă pentru Germania (precum și în UKIP-ul lui Nigel Farage, aici exclus din calcul din cauza Brexit-ului) și care în legislatura 2009-2014 a avut printre membri și Liga Nordului, ar crește cu 3,2% față de 2014. În schimb, Enf (Europa națiunilor și a libertății), care include, printre altele, Rassemblement national of Le Pen, tocmai Liga Salvini, Austrian Freedom Party și belgianul Vlaams Belangar crește cu 2,2%.
Suma suveranistă ar da însă 4%, în condițiile în care grupul, tot eurosceptic ca orientare, al Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR) - alcătuit astăzi din conservatorii englezi, Legea și Justiția poloneză și diverse formațiuni din Centru și Est. Europa, precum și de către principalele partide de extremă dreaptă din țările nordice (Partidul Finlandezilor, Partidul Popular Danez și, mai recent, Democrații Suedezi) – pierde cu 1 punct procentual din actualele 8 până la 7% din mandate. prezis de simulare. Conform estimărilor Istituto Cattaneo, totuși, în aer este un vânt centrist: din noile formațiuni care ar putea ateriza la Strasbourg, 41% sunt orientate spre centru și 20% spre stânga.
