Voucherele își fac loc din ce în ce mai mult pe piața muncii din Italia. Numai anul trecut s-au vândut 115 milioane de vouchere pentru muncă ocazională (sau auxiliară): o adevărată explozie, având în vedere că în 2010 – când co.co.co și co.co.pro dominau scena – vouchere nu erau mai mult de 10. milion. Între 2013 și 2015, numărul angajatorilor care au folosit această formă de plată s-a dublat (+100%), în timp ce lucrătorii care au primit tichetele au crescut cu 137%, iar numărul de tichete a crescut cu 142%. Din 2008 până în 2015, două milioane și jumătate de muncitori italieni au fost plătiți cu vouchere, trecând de la 25 de deținători de vouchere în urmă cu opt ani la 380 în 2015. Vârsta medie a scăzut de la 60 la 36 de ani, în timp ce media este mai mică de 500 de euro net pe an. . Datele reies din studiul VisitInps privind utilizarea tichetelor de muncă prezentat astăzi la Veneția de institutul de asigurări sociale împreună cu Veneto Lavoro, entitate condusă de Regiune.
Potrivit analizei, care intră în sfera dosarului INPS „Lucrarea accesorie 2008-2015” (documentul de lucru complet va fi publicat pe site-ul INPS în iunie), odată cu încasarea bonurilor 2015, acestea vor da naștere. la aproximativ 860 de milioane de compensații pentru lucrători, egală cu aproximativ 45 de salarii nete om/an și aproximativ 150 de milioane de contribuții la asigurările sociale.
Numărul de tichete valorificate de lucrătorii care au prestat lucrări auxiliare încheiate în 2015 s-a ridicat la aproape 88 de milioane. Atentie insa: aceasta suma nu reprezinta rascumpararea bonurilor vandute in 2015, intrucat acestea din urma sunt folosite pentru activitati desfasurate partial in acelasi an si partial ulterior. Simetric, suma de 88 de milioane de tichete colectate pentru activități finalizate în 2015 se referă la tichetele vândute parțial în același an și parțial anterior.
Clienții lucrătorilor auxiliari care au desfășurat activități în 2015 s-au ridicat la 473 mii, în timp ce furnizorii implicați s-au ridicat la 1,380 milioane. si posturi 1,730 ml. (acest lucru depinde de faptul că un muncitor poate să fi efectuat muncă ocazională pentru mai mult de un client).
Orice variabilă este considerată – lucrători ocazionali, clienți, tichete vândute, tichete valorificate, posturi – creșterea este continuă în toți anii și deosebit de intensă, în termeni absoluti, în cea mai recentă perioadă.
CÂT VORĂ VOUCHERELE?
Valoarea netă a bonului nominal de 10 euro, adică contraprestația netă pentru serviciul în favoarea lucrătorului, este egală cu 7,50 euro și corespunde salariului minim pentru o oră de serviciu. Valoarea netă a voucherului multiplu de 50 de euro este de 37,50 euro, iar cea a voucherului de 20 de euro este de 15 euro.
Pentru majoritatea lucrătorilor auxiliari, volumul de tichete primite este modest: în medie în 2015 a fost de 60 de tichete pe cap de locuitor (similar cu anii precedenți). Mediana este hotărât mai mică: 29 de tichete.
Lucrătorii care au primit peste 1 mie de euro net cu tichete (pragul egal cu 133 tichete de 10 euro) sunt 207 mii în timp ce cei care au primit mai puțin de 500 de euro (66 tichete) sunt aproape un milion (dintre aceștia, 213 mii au primit de la unul până la cinci vouchere pe an).
CARE LUCRĂTORI SUNT PLĂȚIȚI CU VOUCHERE?
În 2015, vârsta medie era de 36 de ani. Femeile sunt majoritare, iar incidența lucrătorilor din afara UE este în concordanță cu parametrii observați în general pentru munca dependentă.
Lucrătorii auxiliari în 2015 au fost clasificați în funcție de statutul lor de asigurări sociale în același an. INPS identifică următoarele grupuri relevante:
– Pensionari: ponderea acestora este egală cu 8%. Trei din patru sunt pensionari pentru limită de vârstă. Dintre aceștia, ponderea celor angajați în activități agricole este mai mare decât în celelalte grupe.
– Subiecți niciodată angajați: sunt egali cu 14% (mai puțin de 200 mii). Aceștia sunt în esență tineri (mediana este de douăzeci). Prezența femeilor este aproape de 60%. În acest grup, 30% au primit deja vouchere în anii anteriori.
– Silențios (angajați anterior): sunt în jur de 23%. Vârsta medie este de 37 de ani. Tot în acest caz ponderea femeilor este semnificativă (57%). Dintre cei tăcuți, aproximativ 40% erau activi (angajați sau compensați) în 2014, alți 20% în 2013.
– Compensate (in esenta beneficiari in 2015 de Aspi, MiniAspi sau Naspi): sunt 18% (circa 252 mii). În acest grup predomină bărbații, iar vârsta medie este de 37 de ani.
– Angajati in companii private: sunt 29% (aproape 400 mii). Printre acestea se identifică:
cel. o pondere de aproximativ 26% din persoanele angajate cu contracte de muncă permanentă și cu normă întreagă;
ii. o pondere ceva mai mare (28%) a angajaților permanenți și cu fracțiune de normă;
iii. un grup relativ mai mare (46%) format din persoane angajate, în special tineri, cu contracte pe durată determinată.
– Alte persoane salariate: în sfârșit, o pondere egală cu 8% este alcătuită din alte persoane salariate (lucrători casnici, lucrători semisubordonați, muncitori agricoli, lucrători independenți, fonduri profesionale, funcționari publici). Vârsta lor medie este de aproape 40 de ani.
CARE ANGAJATOR UTILizează VOUCHER?
În 2015, cei 473 de clienți au fost repartizați astfel:
a) Industrie și servicii: aproximativ 250 de companii, dintre care mai mult de jumătate sunt hoteluri și turism (75) și comerț (53). Au fost 42 de companii industriale care au folosit lucrări auxiliare (grupul relativ mare este cel al companiilor alimentare). Cât despre
companii din sectorul construcţiilor, aproape 14 au folosit lucrări auxiliare. Important este și sectorul serviciilor de afaceri și al tehnologiei informației (peste 20). În sfârșit, trebuie menționat că acest prim set de clienți (companii industriale și terțiare cu angajați) reprezintă 52% ca număr, dar 76% din punct de vedere al tichetelor plătite, din totalul clienților.
b) Agricultura: agregand atat ferme cu salariati cat si exploatatii independente, cumparatorii de munca auxiliara se ridica la 16.
c) Meșteșugari și comercianți fără angajați: aproape 65 mii.
d) În sfârșit, un grup de clienți, pentru care activitatea de clasificare este încă în desfășurare, alcătuit din circa 145 de subiecți, împărțiți în mod egal între persoane juridice și persoane fizice. Aceștia reprezintă 31% dintre clienți dar folosesc doar 19% din totalul voucherelor.
În general, în 2015, clienții au folosit în medie 3,7 lucrători ocazionali, dar în sectorul hotelier-restaurant ponderea este mai mare (7,7). În medie, fiecare client a cheltuit puțin sub 2 de euro pe vouchere. 64% dintre clienți arată o utilizare marginală a lucrătorilor auxiliari: până la 5 lucrători și în medie până la 70 de bonuri pe an.
Există aproximativ 700 de clienți mari care au folosit peste 5 de vouchere în total pentru peste 50 de creditori și fiecare a cheltuit în medie 110 de euro. Acești clienți reprezintă 0,15% din total dar concentrează 9% din vouchere.
CÂT ESTE VALOAREA MUNCII OCAZIALE COMPARAȚIE CU MUNCA ANGAJATĂ?
În comparație cu costul total al forței de muncă angajaților privați non-agricol în 2015, costul total al forței de muncă auxiliare a reprezentat în medie 0,2%, variind între 0,5% în Sardinia și 0,1% în Lazio și Campania. În comparație cu angajații privați, creditorii ocazionali sunt de 9%, oscilând între 15% în Sardinia și valori minime în Lazio (4%) și Campania (5%).
GUVERNUL LA MUNCĂ LA TRASABILITATE
Între timp, decretul legislativ care va ateriza în Consiliul de Miniștri cu primele modificări ale structurii Legii locurilor de muncă va conține o corecție ca funcție anti-abuz, la reglementarea bonurilor. Ministrul Muncii, Giuliano Poletti, a vorbit despre o mai mare trasabilitate. Practic, cu cel puțin o oră înainte de începerea prestației de muncă, clientul va trebui să comunice unele informații prin mesaj text sau e-mail către oficiul teritorial al Inspectoratului Național al Muncii, sau codul fiscal sau datele personale ale lucrătorului care pune în buzunar voucherul, locul și durata angajării. Există și sancțiuni administrative în caz de încălcare: de la 400 la 2.400 de euro pentru fiecare lucrător a cărui prestație nu a fost comunicată.
