de la Ifi, Institutul pentru Finanțe Internaționale prezidat de Charles Dallara, vine încă un avertisment pentru băncile spaniole. Potrivit unui studiu realizat folosind situația irlandeză ca etalon, instituția a dedus că valoarea creditelor neperformante din bilanţurile multor bănci de economii spaniole ar putea fi mult mai grea decât cele 180 de miliarde estimate până acum.
Ifi nu s-a exprimat clar, dar a indicat că „împrumuturile deteriorate” s-ar putea deconta în intervalul 218-260 miliard. Cu toate acestea, cifra exactă s-ar putea dovedi probabil a fi foarte apropiată de limita superioară a intervalului, clasificând ca „suferitoare” aproape toată expunerea bancară spaniolă în sectorul imobiliar, estimată la aproximativ 300 miliarde de euro.
O estimare considerabil peiorativă care, deloc surprinzător, este mediatizată după retrogradarea de către Moody a numeroase bănci de economii care, potrivit lui Ifi, ar putea avea nevoie în curând de intervenția guvernamentală.
Indirect, declarația lui Ifi oferă sprijin solicitărilor pe care Rajoy le-a adresat în mod repetat băncilor, cerându-le să recunoască integral pierderile rezultate din prăbușirea imobiliară și, în consecință, să majoreze provizioanele.
La rândul său, executivul s-ar putea găsi în curând nevoit să mărească miza din colos Bankia, parțial naționalizat după injectarea de 4,4 miliarde de euro a fost transformată în acțiuni.
Banca, aflată în prezent sub control public pentru 45% din capital, pare să ceară o noua interventie a statului, egal cu 10 miliarde de europrin cumpărarea de acțiuni la Banco Financiero y de Ahorros, holdingul grupului. Nimic oficial deocamdată, dar zvonurile scurse dezvăluie și dificultatea guvernului de a menține tensiunea la un nivel scăzut: în urmă cu doar câteva zile, ministrul de Finanțe definise Bankia drept o instituție care „are o putere enormă".
Între timp, pentru a limita pagubele, Madridul a negat că au început rulajele bancare: creșterea retragerilor în Spania este monitorizată, dar nu apare o „curgere bancară”. Scăderea depozitelor la băncile europene a lovit până acum mai ales Grecia (-30%), dar Spania înregistrează în prezent o scădere modestă a 4%.
Cu toate acestea, autoritățile țin situația sub un control foarte strict: ceea ce poate părea un fenomen sezonier de declin al clienților ar putea, în cazul unei escalade bruște a crizei grecești, să degenereze într-o adevărată panică bancară.
Liderii europeni se vor ocupa și de asta la summitul de mâine de la Bruxelles: pericolul unui colaps sistemic a evidențiat necesitatea de a pregăti, pe lângă „paravane de protecție” mai puternice împotriva contagiunii datoriilor suverane, și un Fondul european de garantare a depozitelor.
Un fond care lipsește, în condițiile în care fiecare țară are propriile reglementări și instituții și nu există un organism comunitar responsabil de protecția titularilor de cont curent.
