Acțiune

Managerii resping manevra: nedreaptă și nestructurală

Principalele organizații ale managerilor publici și privați dau viață unui „constituent managerial”. Critici dure la adresa manevrei guvernamentale. În zilele următoare, managerii își vor prezenta politicii contrapropunerile: priorități pentru lupta împotriva evaziunii fiscale, impozitarea averilor mari, reducerea costurilor politicii și reforma fiscală.

Managerii publici și privați resping manevra Guvernului. Cida-Federmanger pe de o parte și Confeder-Manageritalia pe de altă parte nu au nicio îndoială: „este inadecvat și nedrept – spun ei – nu conține măsuri pentru țară, îi afectează pe cei obișnuiți care plătesc”. Și, prin urmare, îndeamnă guvernul să efectueze reforme structurale, respingând în același timp contribuția de solidaritate fără ezitare.

Chiar în ultimele zile, cele două organizații au creat o „întâlnire a constituenților manageriali”, cu scopul – explică președintele CIDA, Giorgio Corradini – „de a da substanță și vizibilitate nevoilor și propunerilor noastre. Există o nevoie non-actuală ca managerii, care sunt angajați, să-și facă auzite vocile, care dacă sunt împărțite, se dispersează. De aici s-a născut „adunarea constitutivă managerială” cu scopul extinderii către alte realități, să ne gândim de exemplu la asociația medicilor Assomed, și devenind o singură entitate, ajungând la unități reprezentative”.

Iar scopul este de a fi un punct de referință pentru aproximativ 500 de directori, manageri de mijloc și profesioniști înalți. Analiza pe care nou-născutul „adunare constitutivă managerială” o face asupra manevrei guvernamentale, cu siguranță nu răsplătește executivul. Corradini explică: „Nu rezolvă problemele țării, nu există măsuri de creștere, iar dacă nu crește PIB-ul, vrei să tai...” Din nou: „Este nedrept pentru că îi afectează pe suspecții obișnuiți, cei care au plătit și plătesc mereu angajații și pensionarii. Și este inadecvat pentru că nu conține soluții care să facă țara să crească, să se relanseze. Nu există reforme structurale, iar costul politicii este mereu acolo”.

Și cu degetul este arătat și contribuția de solidaritate. „Poate că se va ridica nivelul veniturilor asupra cărora să-l impună, vom vedea ce reiese din ultimele discuții din cadrul majorității și guvernului, dar problema – a remarcat Corradini – nu este înălțimea ștachetei: întrebarea este că în orice caz ei taxează întotdeauna la fel”. Prin urmare, contribuția de solidaritate trebuie eliminată deoarece afectează doar profesioniștii de înaltă a căror vină este să își declare integral câștigurile.

Și oricum, în medie, explică Corradini, salariul brut al unui executiv fluctuează între 80 și 100 de euro, doar o minoritate de manageri „de top” se pot lăuda cu salarii de peste 150, și deci „chiar dacă contribuția s-ar aplica la salarii. mai înalt ar afecta un public foarte mic. Guvernul – întreabă el – se gândește să rezolve astfel de probleme?”.

Atunci ce în locul acestei contribuții? „Pe lângă combaterea evaziunii fiscale, trebuie să cerem și o contribuție de la marile moșii care sunt adesea și rezultatul evaziunii și evaziunii. Și așa măcar o dată plătesc”. Și apoi – conchide Corradini – „trebuie să ne asumăm responsabilitatea reformelor structurale, începând cu lupta împotriva evaziunii fiscale și reforma fiscală. În zilele următoare, „Adunarea Constituantă Managerială” își va prezenta Camerei și Senatului contrapropunerile, care pot fi rezumate astfel: lupta împotriva evaziunii fiscale, impozitarea marilor averi, reducerea costurilor politicii, reforma fiscală.

cometariu