Istoria protestelor din Hong Kong are rădăcini îndepărtate. Prezentul pare însă din ce în ce mai întunecat. Politehnica din Hong Kong a devenit un simbol al unei crize care acum a explodat în revoltă politică, economică și generațională. Sute de protestatari pro-democrație au fost baricadați în interiorul universității, înconjurați de poliție timp de trei zile. Alimentele și medicamentele sunt rare, iar condițiile ocupanților sunt din ce în ce mai precare și din cauza violențelor din ultimele zile. Există un război de gherilă între poliție și studenți format din încărcături, gaze lacrimogene și gloanțe de cauciuc pe de o parte, iar pietre, cărămizi, săgeți și bombe de hârtie pe de altă parte.
Guvernatorul Carrie Lam a spus că este „foarte îngrijorată de situația periculoasă” a Politehnicii, precizând totuși că dorește să se concentreze pe „o soluție pașnică” pentru a depăși impasul. Lam a spus că aproximativ 600 de persoane au părăsit deja campusul, inclusiv 200 de minori. Poliția a anunțat că demonstranții vor fi arestați imediat după ce vor părăsi Politehnica sub acuzația de revolte. Ei riscă 10 ani de închisoare.
HONG KONG: CUM A ÎNCEPUT CRIZA
De luni de zile, Hong Kong-ul este prada unei crize care amenință să îngenuncheze ceea ce până acum câteva luni era considerat casa afacerilor, cel mai nestăpânit lux și inovație. Scânteia protestului a fost aprinsă de un amendament, prezentat la începutul lunii iunie, la legea extrădării. Dacă parlamentul local ar fi aprobat propunerea, cetățenii acuzați de unele infracțiuni grave, precum viol și omor, ar fi putut fi judecați în China continentală, ceea ce nu este posibil în prezent. Într-adevăr, Hong Kong are în vigoare legi privind extrădarea bazate pe acorduri bilaterale cu douăzeci de țări, care însă nu includ China continentală, Macao sau Taiwan.
Modificarea a fost inspirată de o adevărată crimă: în februarie 2018, un tânăr de 19 ani din Hong Kong a fost acuzat că și-a ucis iubita în Taiwan. Guvernul insulei a cerut extrădarea lui, dar a trebuit să se predea conform legii din Hong Kong. De aici propunerea de modificare a legii. Cu toate acestea, potrivit mișcărilor pentru drepturile omului, modificarea nu a fost un scop în sine, ci a reprezentat o ingerință reală a Chinei în sistemul juridic din Hong Kong. O lege care ar fi fost exploatată de Beijing pentru a-și reduce la tăcere adversarii, inventând acuzații false pentru a extrăda cetățeni „nepotriviți” pentru ideile lor politice.
Pe 12 iunie au avut loc primele ciocniri între polițiști și protestatari, care au atras atenția presei mondiale. Trei zile mai târziu, guvernatorul Hong Kong-ului, Carrie Lam, a anunțat suspendarea amendamentului, care însă a fost retras oficial abia pe 24 octombrie.
CE ESTE HONG KONG
Pentru a înțelege ce se întâmplă cu adevărat în Hong Kong, trebuie să-i cunoști istoria. Până în 1997 Hong Kong a fost o colonie britanică, cu o economie occidentală, un sistem juridic și legislativ bazat pe modelul englez. În 1984, China și Regatul Unit au semnat o declarație comună care stipula că la 1 iulie 97 Hong Kong va fi returnat Chinei, care în 1898 și-a cedat teritoriile britanicilor pentru 99 de ani. Acordul prevedea, de asemenea, că timp de 50 de ani și, prin urmare, până în 2047, Hong Kong-ul va trebui să-și mențină autonomia devenind o regiune administrativă specială chineză. China s-a angajat să respecte această autonomie, chiar dacă de ani de zile încearcă să-și extindă influența asupra teritoriului. Cel mai frapant exemplu al acestui comportament datează din 2014, când Beijingul a propus reformarea sistemului electoral din Hong Kong, dând Comitetului Permanent al Congresului Popular Național sarcina de a preselecta 3 candidați pentru funcția de șef al executivului. Nu numai că, odată ales de către populație prin alegeri, câștigătorul ar fi trebuit să fie nominalizat oficial de guvernul central înainte de a prelua oficial mandatul. Propunerea a declanșat așa-numita „Revoluție umbrelă” și după luni de proteste, Parlamentul local a decis să o respingă.
HONG KONG: CE SE INTAMPLA?
Din iunie până astăzi protestele au continuat, devenind o adevărată revoltă. Manifestanții cer mai multă libertate și autonomie față de China, dar protestează și împotriva guvernului de la Hong Kong, care potrivit lor este din ce în ce mai supus influenței regimului chinez, în detrimentul prevederilor acordurilor din '97. Nu numai că, printre activiști se numără și cei care au urcat atenția, cerând un referendum pentru independența Hong Kong-ului.
Protestele, în unele cazuri (care însă devin din ce în ce mai frecvente) au fost reprimate cu violențe provocând sute de răniți și 2 morți. Cu toate acestea, atitudinea represivă a poliției și a guvernului a dus la o aderență din ce în ce mai vizibilă la cauza manifestanților și la o neîncredere tot mai mare în administrația locală (în prezent, potrivit sondajelor, încrederea în Lam este de aproximativ 20%).
Sâmbătă, 16 noiembrie, președintele chinez, Xi Jinping, a intervenit pentru prima dată pe această temă, afirmând că protestele reprezintă „crime radicale și violente” care „calcă grav legea și ordinea socială” și a adăugat că „opriți violența și restabilirea ordinii este cel mai urgent lucru de făcut în acest moment”. La scurt timp după discursul său, armata chineză din Hong Kong a intervenit măturând străzile pline cu cărămizi lăsate de protestatari în zilele precedente. Locuri de muncă utile din punct de vedere social, conform Chinei, nu sunt o amenințare prea voalată la adresa protestatarilor.
De asemenea, îngrijorător este ceea ce s-ar putea întâmpla în următoarele zile în urma alegerilor din 24 noiembrie din Hong Kong pentru a alege noi reprezentanți ai consiliilor raionale.
REPERCUSIILE ECONOMICE
Repercusiunile unui haos de cinci luni se manifestă și asupra economiei. După două trimestre consecutive în care PIB-ul Hong Kong-ului a scăzut, recesiunea a început oficial în al treilea trimestru, pentru prima dată în ultimii 10 ani. În lunile iulie-august-septembrie, Produsul Intern Brut a scăzut cu 3,2% față de trimestrul precedent și cu 2,9% de la an la an, după -0,5% în perioada aprilie-iunie. Prin urmare, guvernul a fost nevoit să revizuiască estimările în jos. Conform noilor prognoze, PIB-ul în 2019 ar trebui să se contracte cu 1,3%. Toate datele principale sunt negative. Turismul suferă în special, scăzând cu 40% în august. Consumul privat, investițiile fixe și exporturile de bunuri și servicii în trimestrul respectiv s-au prăbușit literal cu -3,5%, -16,3%, -7,0% și -13,7%. În ultimele șase luni, bursa din Hong Kong, al patrulea centru financiar din lume după Nyse, Nasdaq și Tokyo Stock Exchange, a pierdut 4,79% față de creșterea principalilor indici bursieri internaționali.
Criza din Hong Kong a avut repercusiuni puternice și pe piețele globale, luxul în primul rând. De sine Alibaba se pregătește pentru cotația maxi, marile branduri continuă să sufere din cauza haosului continuu într-o zonă care a fost întotdeauna printre primele cinci destinații de lux la nivel mondial. Potrivit lui Bernstein, între 5% și 10% din vânzările globale de bunuri de lux, estimate la 285 de miliarde de dolari pe an, sunt realizate în oraș, iar scăderea pe verticală a vânzărilor (-47,8% în august) va avea un impact puternic asupra financiară a anului 2019. declarații, așa cum reiese deja pe larg datele publicate de principalele companii pentru trimestrul III.
Anthony Chan, Chief Asia Investment Strategist al Union Bancaire Privée (UBP), a declarat: „Datele privind PIB-ul din al treilea trimestru 2019 din Hong Kong confirmă șocul economic cauzat de protestele interne prelungite și de incertitudinea persistentă legată de Războiul comercial. Impactul este de așteptat să fie mai mare decât în timpul epidemiei de SARS din 2003 sau în urma evenimentelor din Piața Tiananmen din China din 1989. În opinia noastră, în absența unei soluții pe termen scurt, efectul combinat al acestor doi factori este probabil să fie la fel de gravă precum cea a crizei financiare globale din 2008-2009 sau a crizei asiatice din 1997-1998”. Perspectivele nu sunt încurajatoare.
