Conturile Italiei sunt destinate să se înrăutățească, iar speculațiile cu privire la datoria publică a țării noastre riscă să infecteze piața și pentru alte obligațiuni suverane europene. Este un tablou sumbru pictat de Fondul Monetar Internațional, care în cel mai recent „Raport privind stabilitatea financiară globală”, publicat astăzi cu ocazia reuniunilor anuale în desfășurare la Bali, revine să vorbească despre „riscul Italia”.
Potrivit FMI, „incertitudinea privind politicile fiscale a readus atenția asupra conexiunii dintre bănci și riscul suveran, un canal important de transmitere a riscului”.
Dacă îngrijorările pieței cu privire la politicile fiscale ar reapari, „există riscul unei reaprinderi a legăturii dintre obligațiunile de stat și băncile din Italia din cauza obligațiunilor de stat din portofoliile băncilor italiene și din cauza expunerii acestora la economie – continuă Raportul – Într-un astfel de scenariu, tensiunile pieței se pot extinde și pe alte piețe de obligațiuni suverane din Europa, așa cum sa întâmplat în timpul crizei datoriilor suverane”.
ITALIA DATORIE/PIB: ESTIMĂRI SE ÎNCĂUTĂRAZĂ, NUMAI ÎN SPATELE JAPONEI ȘI GRECEI
Fondul și-a înrăutățit previziunile privind raportul datorie/PIB în Italia între 2018 și 2023. După închiderea anului 2017 la 131,8%, cifra ar trebui să scadă la 130,3% în 2018 și să nu mai scadă la 129,7%, așa cum era estimat anterior. În 2019, pe de altă parte, se așteaptă o scădere la 128,7% și nu mai mult la 127,5%. Institutul condus de Christine Lagarde estimează o cifră de 2020% pentru 127,6 (mai mare decât cele 124,9% preconizate în primăvara trecută); pentru 2021 la 126,7% (estimarea a fost de 122,1%) și pentru 2022 la 125,8% (de la 119,3%). În fine, pentru 2023 (anul în care calculele Fondului se opresc) prognoza este egală cu 125,1% și nu mai cu 116,6% calculată în primăvară.
În 2017, singurele țări din lume care s-au descurcat mai rău decât Italia au fost Japonia, cu un raport datorie/PIB de 237,6%, și Grecia, cu 181,8%. Portugalia este mai bună decât Italia (125,7%).
ITALIA ARE NEVOIE DE CONSOLIDARE "CREDIBĂ ȘI REMARCABILĂ".
În ceea ce privește politica fiscală, Fondul consideră că Italia are nevoie de „consolidare credibilă și semnificativă pe termen mediu, necesară pentru a proteja finanțele publice și pentru a pune ferm raportul datorie/PIB pe o traiectorie descendentă”. Despre aceasta a declarat Vitor Gaspar, directorul departamentului Afaceri Fiscale al Fondului Monetar International.
EXPANSIA ECONOMICA NU VA DURA, RISCURI MAI APROAPE: FI PREGATITI
Riscurile, însă, nu privesc doar Italia. Actuala expansiune a economiei „nu va dura pentru totdeauna – a continuat Gaspar – Riscurile se apropie și unele s-au concretizat deja: este timpul să folosim expansiunea ciclică pentru a crea spațiul fiscal pentru a putea face față mai bine următoarei crize”.
Următoarea criză ar putea fi declanșată de creșterea inflației și a brexitului din SUA
Și prin ce ar putea fi declanșată această următoare criză? Potrivit FMI, cele mai probabile cauze sunt două: un Brexit dur sau o creștere neașteptată a inflației în SUA care ar obliga Rezerva Federală să ridice dobânzile mai repede decât se aștepta. Tobias Adrian, directorul Departamentului Monetar și Piețe de Capital al Fondului Monetar Internațional, a spus asta.
În detaliu, expertul a enumerat cele trei vulnerabilități. Primul este dat de nivelul datoriilor din sectorul nefinanciar, care a ajuns în jur de „250% din PIB”. A doua este legată de o „deteriorare” a standardelor de împrumuturi și ipoteci, chiar dacă băncile „sunt mai în siguranță” decât acum 10 ani, când a izbucnit cea mai gravă criză financiară de la Marea Depresiune din anii 30. A treia vulnerabilitate, a continuat Adrian, este legată de China unde „cursa datoriilor a fost deosebit de rapidă” și unde există problema shadow banking. Autoritățile de la Beijing „știu că reprezintă un risc și au acționat cu măsuri pe care le susținem”.
