Acțiune

Iată ce ne poate învăța Cehia în ceea ce privește competitivitatea

Cererea și investițiile interne sunt de așteptat să susțină creșterea țării din Europa Centrală în anul viitor, datorită capacității Pragai de a crește exporturile într-un cadru de stabilitate financiară și o întărire a cursului de schimb în termeni reali – După cum a publicat recent Intesa Sanpaolo, GDP Cehia a revenit la creștere deja în 2014.

Iată ce ne poate învăța Cehia în ceea ce privește competitivitatea

După cum a fost postat recent de Intesa Sanpaolo, PIB-ul ceh s-a contractat cu 0,7% în 2013 din cauza scăderii investițiilor și a stagnării cererii de consum atât străine, cât și interne. Dinamica de creștere a revenit pe teritoriu pozitiv în 2014 (egal cu 2,6% în primul trimestru și 2,5% în următoarele trei luni). Dinamica pozitivă a investițiilor a favorizat mai ales redresarea economiei, care în termeni reali a crescut cu 2,4% și cu 5,6%, respectiv, în cele două trimestre, pe lângă redresarea, deși mai limitată, a consumului public (în accelerare de la 1,5% la 3,0%) și a consumului privat (în creștere de la 0,9% la 1,9%). Producția industrială a crescut cu 3,1% în trimestrul al treilea, cu cifra din septembrie (5,6%) peste media trimestrului. Rata șomajului a scăzut la 7,1%, adică la minimul ultimilor doi ani; vânzările cu amănuntul au crescut cu 5,1% în al treilea trimestru (accelerată de la 4,8%). Cererea externă a menținut, de asemenea, un ritm bun, cu creșterea exporturilor de +13,3% în termeni nominali în trimestrul al treilea. Pentru acest an și 2015Economist Intelligence Unit (EIU) se așteaptă la o creștere a PIB-ului de 2,6%. Mai presus de toate, se așteaptă ca investițiile să susțină creșterea de anul viitor (contribuție pentru 1,2 puncte de creștere a produsului intern brut) și cererea internă pentru consumul privat, a cărui contribuție la creștere este de așteptat să fie de 1 pp. Datorită dinamicii limitate a prețurilor internaționale la energie și materii prime și în absența presiunilor inflaționiste, tendința prețurilor de consum a fost foarte slabă în 2014 (0,4% medie din ianuarie până în octombrie). EIU se așteaptă ca inflația să rămână în general stabilă în 2014, înainte de a se redresa treptat anul viitor, pe măsură ce cererea internă se întărește.

Deficitul public a scăzut de la 4,2% din PIB în 2012 la 1,5% în anul următor. Corectarea deficitului a fost favorizată de reducerea cheltuielilor publice, care au trecut de la 44,5% din PIB în 2012 la 40,9% în anul următor, și de creșterea veniturilor bugetare, care au crescut de la 40,3% la 40,7%. După cum este indicat în Perspectivă fiscală publicată în mai de Ministerul Finanțelor, în 2014 deficitul public ar trebui să se stabilească la -1,8%, înrăutățindu-se ca urmare a creșterii cheltuielilor publice (+3,7%) mai mari decât a veniturilor bugetare (+2,8, 3,0%). Deși în creștere, deficitul public este de așteptat să rămână sub 2015% și în 2,3 când, conform previziunilor, deficitul bugetar s-ar putea stabili la -XNUMX%. Datoria publică a rămas la nivelul de 46% din PIB în perioada de doi ani 2012-2013 și este de așteptat să scadă ușor până la 44,9% în 2014., mai mic decât media țărilor ECE (49,2%). Dacă deficitul de 2,0% din PIB (ținta indicată de Guvern pentru perioada de trei ani 2015-17) s-ar menține pe termen lung, datoria s-ar stabiliza la aproximativ 50% din PIB, sub pragul de 60% indicat. în Tratatul de la Maastricht . În noiembrie, într-un context de așteptări inflaționiste încă scăzute și sub țintă (interval 1,0%-3,0%), Banca Națională Cehă (CNB) și-a menținut orientarea de politică monetară expansivă, menținând rata de politică la 0,05%. Banca Centrală și-a reiterat, de asemenea, convingerea că, în prezent, cursul de schimb este un instrument suplimentar, pe lângă cursul de politică monetară, pentru a urmări ținta de inflație: daca va fi necesar, va putea interveni pe piata valutara pentru a evita aprecierea cursului de schimb si a-l mentine aproape de 27 CZK fata de euro (in prezent cursul este de 27,6 fata de euro). Se crede că pe termen scurt va rămâne supusă volatilității în raport cu dinamica apetitului pentru risc al investitorilor internaționali. Un curs mediu de schimb de 2014 coroane pe euro este prognozat pentru 27,7, cu o ușoară depreciere până la 28,5 în 2015, ceea ce ar permite cursului de schimb real efectiv, care a scăzut treptat din 2011, dar încă peste media pe termen lung, să se realinizeze. la valoarea medie a ultimilor zece ani. Țara a reușit să crească volumul exporturilor datorită competitivității sale, în ciuda întăririi cursului de schimb în termeni reali (5,4% medie anuală) din 2000 până în 2010. Îmbunătățirea exporturilor a continuat apoi în ultimii ani, cu o apreciere a cursului de schimb real (1,5% în media anuală).

În 2013, deficitul de cont curent a crescut la 1,4% din PIB (de la 1,2% anul precedent). În ciuda soldului pozitiv al contului de bunuri și servicii, deficitul contului de venituri și transferuri a cântărit deficitul curent. Anul trecut, datorită excedentului contului de capital și al contului financiar, balanța de plăți a fost în teritoriu pozitiv. În primele șase luni ale anului 2014 soldul curent a fost pozitiv, la fel ca și soldul contului de capital și, deși ușor, și cel financiar. Un mic excedent curent (0,3% din PIB) este prognozat pentru întregul an și ar putea rămâne aproape de zero anul viitor. Dintr-o perspectivă pe termen scurt, nu există semne critice pentru lichiditatea țării. Rata de acoperire a rezervelor, adică raportul dintre rezervele valutare și agregatul egal cu suma algebrică dintre datoria scadentă și soldul contului curent (care furnizează suma necesarului de finanțare pe termen scurt ale țării) este estimat a fi mai mare decât valoarea de prag. 1 (3,2 în iunie 2014, estimat să rămână în jur de 3,0 în 2015). Datoria externă, egală cu 50,7% din PIB în 2012, a crescut ușor în 2013 (54,8%), rămânând însă mai scăzută decât media pentru zona ECE (72,2% în estimările EIU). Pentru anul 2014 se prognozează o ușoară creștere a datoriei externe ca raport al PIB, care în niciun caz nu ar trebui să depășească 60% (56,4% conform EIU). Competitivitatea Republicii Cehe a rămas stabilă în ultimii ani și, pe baza Indicele de competitivitate globală (GCI) publicat de Forumul Economic Mondial, principalele marje de îmbunătățire sunt subliniate în sistemul birocratic și fiscal. Stabilitatea macroeconomică a țării este de asemenea apreciabilă. Elementul major de vulnerabilitate economică este reprezentat în schimb de diversificarea redusă a activității de producție, strâns legată de mecanică (peste 50% din totalul exporturilor) și de ciclul economic al zonei euro. În ultimele douăsprezece luni, Credit Default Swap (CDS) au scăzut progresiv, ajungând la valoarea actuală de 69 bps, cea mai scăzută din ultimii ani și cu mult sub cele 189 bps înregistrate în prezent pentru zona din apropiere. Slovacia, datorită deficitului public sub 3,0% și datoriei publice relativ scăzute și sub 45%. Principalele agenții de rating evaluează pozitiv stabilitatea economică relativă de care o arată Cehia, cu deficite limitate. Fitch plasează țara în clasa A+; S&P acordă Republicii Cehe un rating AA-; Moody's îi acordă un rating A1.

cometariu