Un consiliu de miniștri care a durat peste 3 ore a dat undă verde legii bugetului 2022, prima semnată de guvernul Draghi. A aprobat în unanimitate un text de 185 de articole care conţin măsuri în valoare totală de 30 de miliarde de euro, cu 6,6 miliarde mai mult decât era prevăzut în Documentul de planificare bugetară, dar mai ales cu 4 miliarde mai multe reduceri de taxe decât se ipotezau vehiculate în ultimele zile. „Suntem foarte mulțumiți de această prevedere”, a spus premierul, explicând și motivele: „Este o lege bugetară expansivă, care însoțește redresarea și este pe deplin în concordanță cu Documentul Economic și Financiar, Nota de actualizare a Def și Pnrr”.
Premierul a deschis conferința de presă exprimând apropierea față de cetățenii sicilieni afectați de inundațiile din ultimele zile și față de familiile celor trei victime care și-au pierdut viața din cauza vremii nefavorabile. Apoi accentul pe manevră, o lege care „acționează atât asupra cererii, dar și mult asupra ofertei: să reducem taxele, să stimulăm investițiile”, a spus premierul, explicând că „din problema datoriei publice, din cea a prestațiilor sociale. modificări inadecvate și alte drepte ale sistemului nostru social pe care nu le-am putut face în ultimii ani ieșim prin creștere”. Draghi a amintit că PIB-ul din acest an va crește cu peste 6%, dar a mai subliniat că „această creștere nu mai este un obiectiv în sine, ci se acordă din ce în ce mai multă atenție calității acestei creșteri, sustenabilității și incluziune”, a spus șeful guvernului.
12 MILIARDE TAXE DE TAXELE
Draghi a anunțat că „în ceea ce privește impozitele, punem la dispoziție în jur de 12 miliarde pentru a reduce povara fiscală”, cu 4 miliarde mai mult decât proiectul vehiculat astăzi. „Opt miliarde – a continuat el – merg la o intervenție direcționată de reducere a impozitelor pe companii, pe persoane fizice, pe pană fiscală și sunt diverse ipoteze de utilizare a acestor 8 miliarde pe care le vom defini împreună cu Parlamentul”.
„Alocam 40 de miliarde în perioada de trei ani 2022-2024 pentru reduceri de impozite, dintre care 24 pentru pană și restul pentru stimulente fiscale, familiilor și întreprinderilor pentru active imobiliare și digitalizare”, a spus premierul.
Răspunzând la întrebările jurnaliştilor, Draghi a subliniat că „guvernul nu s-a hotărât încă asupra ponderilor diferitelor măsuri, va avea loc o discuţie cu partenerii sociali şi o interlocuţie cu Parlamentul. Acesta este primul act concret de reducere a impozitelor dar decretele delegate nu au fost încă scrise și de aceea trebuie avut în vedere dialogul cu Parlamentul”, a explicat el.
PENSII ȘI AMORTIZATE SOCIALE
În ceea ce privește pensiile, „obiectivul este o revenire completă la sistemul de contribuții, cu trecerea la Cota 102 (38 de ani de cotizare și 64 de ani)”, a spus premierul, explicând că guvernul a pus mâna la Opțiune. femeie, la Ape sociale „extinderea gamei de subiecți care o pot folosi”.
Draghi a transmis apoi sindicatelor, pe picior de război, pentru abolirea cotei 100: „Guvernul este deschis la discuții cu partenerii sociali” și cu Parlamentul „pentru că scopul – a reiterat el – este revenirea deplină la contributie contributiva care este cutia in care se pot repara multe lucruri”, precum “recuperarea celor plecati si nedeclarati la munca”. Răspunzând la întrebările jurnaliştilor, premierul a spus că „nu se aştepta” la o grevă împotriva reformei pensiilor. „Dar decizia este în mâinile sindicatelor”.
Legea bugetului „prevede o reorganizare a cheltuielilor sociale. Reforma plaselor de protecție socială este profundă și pune în aplicare principiul universalismului”, a spus șeful guvernului.
VENIT DE BAZĂ
Despre venitul de bază, Draghi a reiterat că împărtășește principiul de bază al prevederii, explicând că Manevra prevede controale mult mai precise și „ex ante”, adică înainte ca banii să fie plătiți. Sistemul de control urmărește să se asigure că cei care primesc venitul de bază au un stimulent să revină în lumea muncii. „Sistemul actual nu a funcționat”, a spus Draghi, „dar trebuie remediat. Trebuie menținută, fără abuz, și nu trebuie să împiedice funcționarea pieței muncii, ceea ce în schimb s-a întâmplat”. Manevra prevede și pierderea subvenției după al doilea refuz al unei oferte de muncă, în timp ce pentru cei care își găsesc un loc de muncă cecul suferă o tăiere progresivă.
TOATE MĂSURĂTORILE DE MANEVRĂ
Detaliile Manevrei au fost explicate de ministrul Economiei, Daniele Franco, care a subliniat majorarea cu un miliard de euro a resurselor alocate venitului de bază, cele 2 miliarde alocate pentru limitarea costurilor cu energia și tăierea Irpef și Irap. „Compoziția reducerii impozitelor este egală cu 12 miliarde în primul an, 40 în perioada de trei ani. O primă componentă este dedicată intervenției pe Irpef și Irap (8 miliarde pe an), apoi sunt intervenții asupra altor taxe: taxa pe zahăr, taxa pe plastic, intervenția la colectări, TVA la șervețele igienice și veniturile proprietarilor. Două miliarde sunt dedicate măsurilor de reducere a TVA și a taxelor fixe de energie. Ultima componentă sunt stimulentele pentru sectorul imobiliar și pentru realizarea de investiții în afaceri”.
„În 2022 vom interveni pentru 4 miliarde pe cheltuieli de sănătate, jumătate din această sumă va fi destinată vaccinurilor și tratamentelor anti-Covid, cealaltă jumătate pentru consolidarea resurselor sistemului național de sănătate”, a explicat numărul unu al MEF.
Manevra refinantează viteza mare. 1,5 miliarde de euro vor merge către Cig și pensii, în timp ce 3 miliarde vor fi folosiți pentru finanțarea fondului de garantare pentru întreprinderile mici și mijlocii.
După cum era de așteptat, superbonusul de 110% pentru condominii este extins până în 2023 cu limitări pentru vile, în timp ce din 2024 rata va scădea la 75%. Bonusul de fațadă va scădea de la 2022% la 90% în 60, dar „cei care au început deja lucrul la o rată mai mare vor păstra această rată”, a asigurat ministrul Franco. În total, au fost alocate 37 de miliarde, dintre care 15 pentru superbonus. Au fost extinse și stimulentele pentru tineri pentru achiziționarea de locuințe și au fost înființate un fond de închiriere.
„Este o manevră cu semn social puternic, în contrast cu inegalitățile. Există o investiție puternică în politicile sociale”, a spus ministrul Muncii Andrea Orlando, amintind de finanțarea fondului social, cea a tuturor instrumentelor care existau deja pentru zonele de criză. „Și apoi există un fapt nou: fondul pentru egalitatea de gen, 52 de milioane de euro pentru a reduce decalajul în ceea ce privește diferența de salarii între bărbați și femei”, a adăugat el.
FRANCO ON MPS: PRELUNGIREA CERATĂ DE LA UE
Ministrul Economiei a răspuns unei întrebări despre viitorul Monte dei Paschi și eșecul negocierilor dintre Trezorerie și Unicredit, anunțând că deja sunt în curs de discuții cu UE pentru prelungirea termenelor stabilite pentru privatizarea băncii toscane. „Cu Unicredit”, a spus Franco, „a existat un decalaj în ceea ce privește majorarea de capital și valoarea unei unități de afaceri. Nu suntem dispuși să-l vindem cu orice preț. Vom explora alte posibilități în următoarele luni.”
